15 repere in istorie pentru ziua de 19 octombrie

Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu
1433 – S-a născut umanistul italian Marsilio Ficino, întemeietorul Academiei platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (m. 1 octombrie 1499)

1745 – A încetat din viaţă scriitorul şi publicistul irlandez Jonathan Swift, cunoscut pentru lucrarea “Călătoriile lui Gulliver”, apărută în anul 1726 (n. 30 noiembrie 1667).

1765 – Delegaţii a nouă colonii au adoptat, la New York, “Declaraţia Drepturilor şi Libertăţilor”.

1826 – A încetat din viaţă actorul François-Joseph Talma. A debutat la Comedia Franceză în 1787 şi la scurt timp a declanşat reforma rostirii (în favoarea unei mai mari naturaleţi) şi a costumului (în favoarea acurateţii istorice). După Revoluţie (1789), a condus Comedia Franceză (n. 15 ianuarie 1763)

1868 – S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi; a fost director al revistei “Convorbiri literare” (m.14 decembrie 1962)

1899 – S-a născut scriitorul Miguel Angel Asturias, un luptător împotriva influenţei exercitate de SUA în Guatemala; a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1967; este cunoscut pentru scrierile “Oameni de porumb” – 1949 şi “Maladrón” – 1969 (m. 9 iunie 1974)

1908 – S-a născut prozatorul şi istoricul Dumitru Almaş, autor de romane istorice şi de biografii romanţate; este iniţiatorul revistei “Magazin istoric” (m. 12 martie 1995)

1929 – A încetat din viaţă dramaturgul, prozatorul şi regizorul Alexandru Davila, fiul doctorului Carol Davila; este cunoscut pentru drama în versuri “Vlaicu Vodă”, publicată în anul 1902 (n. 12 februarie 1862)

1933 – S-a născut Adrian Petringenaru, regizor de film şi doctor în estetică; este cunoscut pentru filmele “Cireşarii” – 1984 şi “Cetatea ascunsă” – 1987 (m. 29 mai 1989)

1935 – A încetat din viaţă prozatorul şi dramaturgul Gib Mihăescu; este cunoscut pentru scrierile “Donna Alba”, “La “Grandiflora” – 1928 şi “Femeia de ciocolată” (n. 23 aprilie 1894)

1961 – A încetat din viaţă scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (din 1921). A publicat aproape o sută de volume (“Hanu Ancuţei” – 1928, “Împărăţia apelor” – 1928, “Fraţii Jderi” – 1935 – 1942, “Baltagul” – 1930, “Zodia Cancerului” – 1929, “Creanga de aur” – 1933, “Ostrovul lupilor” – 1941). A fost membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948). A condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949) şi a fost distins cu ordine şi medalii; a fost, de asemenea, director al Teatrului Naţional din Iaşi (1910-1919) (n. 5 noiembrie 1880)

1996 – A încetat din viaţă Serafim Duicu, critic şi istoric literar (n. 6 august 1938)

2003 – A încetat din viaţă fostul preşedinte bosniac Alija Izetbegovici, unul dintre personajele-cheie ale războiului din Bosnia (1992 – 1995), rămânând membru al preşedinţiei până în octombrie 2000, când a demisionat din cauza stării de sănătate (n. 8 aug 1925)

2005 – A încetat din viaţă Ion Stratan, unul dintre cei mai buni poeţi ai generaţiei ’80. A fost găsit înjunghiat în locuinţa sa din Ploieşti. (n. 1 octombrie 1955)

2006 – A încetat din viaţă actorul Ernest Maftei, cunoscut pentru rolurile din “Neamul Şoimăreştilor” – 1965 şi “Dumbrava minunată” – 1980 (n. 6 martie 1920)

2008 – Tenorul italian Gianni Raimondi a murit (“Traviata”, “Boema”, “Don Pasquale” şi a cântat alături de Maria Callas) (n. aprilie 1923).

Ce eveniment are loc o data la 1 milion de ani

NASA anunta un eveniment care se intampla o data la 1 milion de ani. Este vorba de o cometă care trece pe lângă Marte pe 19 octombrie 2014.

Nucleul cometei Siding Spring, cunoscută în mediul ştiinţific sub indicativul C/2013 A1, are circa 1,6 kilometri în diametru, dar este la fel de solid ca o minge de talc.

Cometa trece la o distanţă de 139.500 de kilometri de Marte, duminică, la ora 21.27 (ora României). Cometa se va afla, faţă de Marte, la o treime din distanţa dintre Terra şi Lună.

Cometa C/2013 A1 a călătorit mai bine de un milion de ani înainte de a se întâlni pentru prima dată cu Marte şi nu va mai reveni în Sistemul Solar decât după un alt milion de ani, când va efectua o nouă rotaţie în jurul Soarelui.

20 repere in istorie pentru ziua de 16 octombrie

Gheorghe Polizu
Gheorghe Polizu; foto cersipamantromanesc .wordpress.com
1885 – S-a născut scriitorul Mihail Sorbul (Mihail Smolski). Creaţia sa cuprinde atât drame de inspiraţie istorică (“Letopiseţ”), cât şi comedii tragice, romane şi dramatizări (“Patima roşie”, “Dezertorul”, “Prăpastia”) (m. 20 decembrie 1966)

1886 – S-a născut politicianul David Ben Gurion, fondatorul statului evreu (1948), primul deţinător al funcţiei de prim-ministru în noul stat (m. 1 decembrie 1973)

1886 – A încetat din viaţă Gheorghe Polizu, medic, membru al Academiei Române, autorul primelor manuale medicale din România, membru fondator al Societăţii Medicale Ştiinţifice din Bucureşti, decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1869-1880) , fondator al publicaţiilor medicale “Gazeta medicală” (1865) şi “România medicală” (1857) (n. 1819)

1888 – S-a născut dramaturgul american Eugene Gladstone O’Neill, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936; este cunoscut pentru scrierile “Lungul drum al zilei către noapte” – 1956, “Dincolo de orizont” – 1920, “Anna Christie” – 1921) (m. 27 noiembrie 1953)

1897 – S-a născut fizicianul Alexandru Proca, membru al Academiei Române; a elaborat teoria mezonică a forţelor nucleare şi ecuaţiile Proca (m. 1955)

1902 – Alphonse Bertillon a realizat prima amprentă digitală.

1906 – S-a născut scriitorul italian Dino Buzzati, cunoscut pentru romanele “Deşertul tătarilor” – 1940 şi “O dragoste” – 1963 (m. 28 ianuarie 1972)

1908 – S-a născut Enver Hoxha (Hodja), fost preşedinte al Albaniei (1946-1985). Aflat la conducerea Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985, Hoxha şi-a menţinut ţara într-o izolare totală faţă de restul lumii. Concepţia sa, a unei Albanii independente, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltată naţiune a Europei (m. 11 aprilie 1985)

1916 – A încetat din viaţă Constantin Radovici, actor român şi conducător al mai multor trupe teatrale, regizor şi autor dramatic. A jucat la Teatrele Naţionale din Craiova şi Bucureşti, în companiile “Davilla” şi “Marioara Voiculescu”, la Schauspielhaus (Berlin) şi în numeroasele sale formaţiuni proprii. Printre rolurile sale se numără: Dragomir (“Năpasta” de Caragiale), Primarul (“Un duşman al poporului” de Ibsen), Samson (“Samsom” de Bernstein), Actorul (“Azilul de noapte” de Gorki) şi Kean (“Kean” de Dumas) (n. 15 ianuarie 1877)

1918 – Împăratul Carol I de Habsburg a lansat un manifest intitulat “Către Popoarele mele credincioase”, care preconiza reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state “independente”. Transilvania urma să rămână în continuare parte componentă a Ungariei.

1921 – A încetat din viaţă etnograful Tudor Pamfile, cunoscut pentru lucrările “Mitologie românească” şi “Sărbătorile la români” (n. 11.06.1883)

1935 – A încetat din viaţă actorul Constantin I. Nottara, personalitate a istoriei teatrului românesc (interpret, director de scenă, profesor de actorie) (n. 5 iulie 1859)

1936 – A încetat din viaţă eseistul, poetul şi povestitorul Lu Xun (pseudonimul lui Zhou Shuren). Prin publicarea lucrării “Jurnalul unui nebun”, el a declanşat procesul de modernizare a literaturii chineze (n. 25 septembrie 1881)

1945 – A fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Roma.

1978 – Cardinalul polonez Karol Wojtyla devine Papa Ioan Paul al II-lea. A fost primul papă neitalian din 1523 şi cel de-al 266-lea papă. (18 mai 1920 – 2 aprilie 2005)

1991 – A încetat din viaţă traducătorul şi eseistul Leon Leviţchi, cel mai mare shakespearolog român contemporan. Numele său este legat de ediţia “integrală”, în 11 volume, a pieselor lui W. Shakespeare, reulată în anii ’80 ca ediţie critică (n. 27 august 1918).

1995 – Scriitorul sud-american Mario Vargas Llosa a vizitat România (n. 18 martie 1936)

1997 – Rămăşiţele pământeşti ale episcopului Ioan Inochentie Micu Klein, aduse în ţară la 2 august 1997, au fost reînhumate, potrivit dorinţei sale testamentare, în Catedrala Mitropolitană a Blajului, al cărei ctitor a fost.

2003 – A încetat din viaţă fostul pugilist ungar Laszlo Papp, triplu campion olimpic. Este considerat unul dintre cei mai mari sportivi ai Ungariei, din toate timpurile (n. 25 martie 1926)

2008 – A murit scriitorul Ilie Purcaru (“Zile fierbinţi”, “Focuri în junglă”, “Asaltul”) (n. noiembrie 1933).

Biologia moderna despre aparitia vietii pe Terra

Terra
Terra; foto www.libertatea.ro
Pentru inlaturarea misterului existent privind originea vietii, Biologia moderna scoate in evidenta etapele parcurse de acest urias proces de formare a omului, a vietii, a tot ceea ce este viu.

Astfel, urmare a multor cercetari, s-a elaborat o teorie stiintifica potrivit careia viata n-a existat intotdeauna pe pamant, ci a aparut atunci cand s-au creat conditii favorabile – biochimisti A.J. Oparin si J. B. Haldane.

Ulterior acesta teorie s-a completat cu rezultatele obtinute in domeniul geneticii.

Existenta materiei vii pe pamant este legata de prezenta a doua grupe mari de substante: proteinele si acizii nucleici.

Cum au luat nastere aceste substante:

1. In prima etapa

Cu miliarde de ani in urma, atmosfera Pamantului era bogata in hidrogen, metan , amoniac, apa si saraca in bioxid de carbon si oxigen liber. Sub influenta radiatiilor solare, a descarcarilor electrice, a variatiilor de temperatura s-au sintetizat o seama de substante organice ca: aminoacizii, bazele azotate, acizii organici, acizii grasi, zaharuri, respective, in apele Oceanului Primitiv si a apelor interioare, o adevarata supa organica.

2. Etapa a II-a

Atmosfera se imbogatea in oxigen care se transforma in ozon, care absorbea radiatiile ultraviolete, cele mai importante surse de energie devenind lumina vizibila si caldura. Legaturile peptidice dintre aminoacizi si proteine simple (protenoizi) duc la substante organice ca: nucleotide, polifosfati, porfirine, pigmenti.

3. Etapa a III-a – sinteza proteinelor propriu-zise si a polinucleotidelor, mai intai neenzimatic si apoi catalizate de enzime.

Din interactiunea acizilor nucleici cu proteine s-au format complexe mai stabile, informatia genetica din acizii nucleici este translata in proteine – aparand in timp primul organism viu – care in esenta este un sistem de proteine a carui mentinere si continuitate depinde de informatia genetica din acizii nucleici.

In sprijinul acestor teorii s-au facut experimente astfel: Stanley Miller a supus amestecul gazos format din amoniac, metan, hidrogen si vapori de apa, substante care se presupune ca existau in atmosfera primara a Pamantului, unor descarcari electrice de 60000 volti, echivalente cu cele din timpul furtunilor. Dupa 8 zile s-a constatat aparitia diferitelor substante organice – aminoacizi, care intra in alcatuirea proteinelor si enzimelor. Prin polimerizarea aminoacizilor pot lua nastere pe cale abiogena, diferite proteine, care au rol esential in cadrul materiei vii.

In al doilea rand, in meteoritul Murchison, cazut in Australia in 1969, s-au identificat 18 aminoacizi diferiti, din care 6 se gasesc in proteinele normale. Originea lor s-a dovedit a fi extraterestra.

De asemenea, in spatiul cosmic au fost identificate 27 tipuri de molecule cu importanta biologica, cum sunt: apa, amoniacul, hidrogenul sulfurat, oxidul de carbon, cianul, metanolul, acidul formic.

Ca rezultat putem afirma ca Viata a aparut pornind de la substante organice simple, amintite mai sus, sintetizate pe cale biogena.

O caracteristica importanta a organismelor vii este existenta unui program genetic alcatuit din gene in care este codificata biochimic informatia necesara realizarii structurilor si functiilor lor.

Unitatea materiala a vietii consta in primul rand in existenta unor programe genetice inregistrate in moleculele de acizi nucleici, adevarati purtatori ai informatiei vietii.

Domnica Ioana

Enciclopedica.net

Cine a castigat Premiul Nobel pentru Medicină in 2014

Premiul Nobel pentru Medicină in 2014
John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser; foto usatoday.com
Premiul Nobel pentru Medicină, in 2104, a fost castigat de John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser pentru “descoperirea celulelor care compun un sistem de poziţionare din creier”.

John O’Keefe (75 de ani) este profesor la Institutul pentru Neurologie Cognitivă din cadrul Departamentului de Anatomie aparţinând de University College de la Londra.

May-Britt Moser (51 de ani) şi soţul său Edvard I. Moser (52 de ani) sunt doi neurologi norvegieni, directori fondatori ai Institutului Kavli pentru Sisteme de Neuroştiinţe şi Centrul pentru Biologia Memoriei din cadrul Universităţii Norvegiene de Ştiinţă şi Tehnologie din Trondheim.

Laureaţii de anul acesta ai premiului Nobel pentru Medicină au descoperit un sistem de poziţionare din creier, un fel de “GPS intern”, care face posibilă orientarea în spaţiu, potrivit Agerpres.

“Descoperirile realizate de John O´Keefe, May-Britt Moser şi Edvard Moser au rezolvat o problemă care îi frământă de secole pe filosofi şi pe oamenii de ştiinţă – cum reuşeşte creierul să genereze o hartă a lumii care ne înconjoară şi cum ne putem orienta şi naviga într-un mediu foarte complex”, conform comunicatului emis de Comitetul Nobel.

Curiozitatea se trateaza cu informatie

unitatile de masura
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.