Category Archives: Animale

Dinozauri pitici in Tara Hategului

Descoperire Dinozauri - Studenti Universitatea Bucuresti
foto infoub.unibuc.ro

De  aproape 40 de ani, în fiecare vară, echipe de  studenți ai Facultății de Geologie și Geofizică de la Universitatea din București participă la cercetări în teren în regiunea Țării Hațegului pentru descoperirea vestigiilor renumitelor  “faune cu dinozauri pitici din Transilvania”.

Aceste animale, care au populat arealul Țării Hațegului acum mai bine de 66 de milioane de ani, sunt unice pe plan mondial datorită schimbărilor produse de mediul lor de viață insular (‘Insula Hațeg’), schimbări ce includ reducerea taliei pentru a se adapta resurselor reduse, supraviețuirea unor specii relicte, precum și modificarea morfologiei, a modului de viață și al modului în care se reproduceau. Numeroase  fosile ale acestor specii de animale insulare, inclusiv oase și ouă de dinozauri, au fost astfel descoperite de-a lungul anilor, adăugându-se treptat colecției de Paleontologie a vertebratelor din cadrul Departamentului de Geologie al Facultății de Geologie și Geofizică.

Și în acest an, între 5 și 16 august, 10 studenți (din toate cele trei categorii de studii: licență, master și doctorat) au participat, sub îndrumarea Conf. Zoltán Csiki-Sava și Asist. Ștefan Vasile de la Departamentul de Geologie, la cercetările întreprinse pe teritoriul Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Principalele rezultate ale cercetărilor constau în descoperirea și recuperarea unor resturi de titanosauri (dinozauri patrupezi și ierbivori, cei mai mari cunoscuți de pe Insula Hațeg) lângă Pui, precum și două noi cuiburi cu ouă de dinozaur în situl Livezi, ce se adaugă primului cuib de acest fel excavat în premieră în acest sit anul trecut de studenții și cadrele didactice ale UB.

Reconstituirea în mărime naturală a titanosaurului Magyarosaurus dacus, precum și cuiburi cu ouă de dinozauri, inclusiv de la Livezi, sunt expuse și pot fi văzute de vizitatori la Centrul pentru Știință și Artă din Comuna General Berthelot, aparținând Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului. Alături de descoperirile menționate, cu siguranță alte vestigii vor rezulta după prepararea și inventarierea fosilelor recuperate și după cercetarea sub microscop a concentratelor sedimentare obținute prin spălarea și cernerea rocilor fosilifere.

Cercetările au fost susținute de Universitatea din București, din fondurile alocate Geoparcului, și în premieră, co-finanțate de DinoParc Râșnov.

Unii dintre studenții participanți la activitățile de teren din această vară vor continua cercetările și în laboratoarele Departamentului de Geologie, inclusiv în vederea elaborării unor lucrări de licență sau masterat, și de asemenea pentru prezentarea de comunicări în cadrul simpozioanelor naționale studențești de anul viitor.

Primul cuib de acvilă de câmp din ultimii 45 de ani, pe teritoriul României

foto: milvus.ro
foto: milvus.ro

Primul cuib de acvilă de câmp din ultimii 45 de ani a fost identificat în această primăvară de către ornitologii Grupului Milvus, in Câmpia Aradului.

În ultimi 15 ani, în această zonă din vecinătatea graniței cu Ungaria au fost observate regulat, pe toată perioada anului, chiar și mai multe acvile de câmp de vârste diferite. Primii doi pui din Câmpia Aradului au fost inelați, iar unul dintre ei va oferi de acum încolo, date esențiale despre traseele pe care le folosesc aceste păsări maiestuoase în peregrinările lor. Identificarea cuibului și monitorizarea noilor pui de acvilă de câmp reprezintă un succes și astefel se poate privi cu optimism spre viitorul acestei specii și în România!

Save

Pasari flamingo, aparitie extrem de rara pentru Romania

pasari Flamingo in Romania
Flamingo in zbor; foto Florin Stavarache
Pe data de 20 august în România au fost observate și fotografiate patru păsări flamingo, aparitie extrem de rara pentru tara noastra. Păsările flamingo (Phoenicopterus roseus) au fost observate în cursul uneia din ieșirile pe teren din cadrul Expediției Naționale a Societății Ornitologice Române (SOR).

Singurul care a avut un aparat foto profesionist și a reușit să fotografieze flamingo, a fost Florin Stavarache.

Specia are răspândire în Europa, Africa și respectiv Asia. În România, specia este o apariție foarte rară, în special pe coastele Mării Negre sau în Delta Dunării, respectiv sistemul lagunar, dar fără a prezenta o populație cuibăritoare.

Flamingo preferă habitatele cu întindere mare de apă de adâncime redusă, respectiv 30-50 cm, unde caută hrana în mâl cu ajutorul ciocului. Se hrănește în special cu nevertebrate de toate genurile pe care le filtrează cu ciocul din mâlul de pe fundul lacurilor. Culoarea roz o capătă datorită cantității mari de carotenoizi pe care o obține din consumul crustaceilor capturați pe fundul lacurilor cu apă salmastră. Lungimea corpului este de 120-145 cm, iar anvergura aripilor este de 140-165 cm, cu o masă corporală de 2,1-4,1 kg.

SOR organizează încă de la înființare, din 1990, tabere ornitologice și expediții în Delta Dunării. Anul acesta, acțiunea a avut loc în perioada 12-24 august, în două locații – la Maliuc și la Vadu.

A murit cel mai batran leopard de Amur din lume

KIa- Leopard de Amur
foto Benjamin Brink/The Oregonian
Unul dintre ultimii leoparzi de Amur, pe nume Kia, un animal de mari dimensiuni in varsta de 20 de ani, afectat de o boala de rinichi si de varsta inaintata, a fost eutanasiat la gradina zoologica Oregon Zoo din SUA, au anuntat oficialii acesteia, citati de agentia Reuters.

Kia s-a nascut la 9 Octombrie 1995 si a ajuns la Gradina zoologica din Oregon in 2007.

“Avand in vedere faptul ca mai exista mai putin de 300 de astfel de animale in intreaga lume, fiecare disparitie se simte”, a declarat intr-un comunicat curatorul gradinii zoologice Amy Cutting.

Leoparzii de Amur isi au originea in suestul Rusiei.

Mai multe detalii aici

De unde vine casalotul

casalotul
casalotul; foto toateanimalele.ro
Obarsia casalotului
(Basm al indienilor tlinghit)

Un om din ginta focilor, mester neintrecut la cioplit, s-a gandit ca indienii ar fi mult mai fericiti daca ar avea o balena mare si s-a apucat deodata sa faca una.
Intai a incercat sa ciopleasca balena din lemn rosu de cedru, apoi din cucuta si din cele mai felurite soiuri de lemn.

Dupa ce termina de cioplit o balena, o ducea la malul marii si incerca s-o faca sa pluteasca, dar nici una nu se lasa sub apa. Toate plateau numai deasupra ei. Atunci omul facu din acest lemn fel de fel de casaloti. Uneia i-a tras cu creta linii albe de la colturile botului pana la ceafa si a zis: “Aceasta va fi balena cu cioc alb!”

Dadu drumul balenelor sale in apa si le indrepta capetele asa ca sa inoate spre golf, tot atunci le invata sa manance foci, calcani si alti pesti de mare, dar niciodata sa nu manance oameni. Si le mai spuse: “Cand veti ajunge in golf, oamenii va vor ruga: “dati-ne ceva de mancare!”

Balenele facura asa cum le spusese el si de atunci gonesc spre coasta pestii de mare, asa incat indienii ii pot prinde. Pana atunci nu fusesera casaloti!

Domnica Ioana