Kia s-a nascut la 9 Octombrie 1995 si a ajuns la Gradina zoologica din Oregon in 2007.
“Avand in vedere faptul ca mai exista mai putin de 300 de astfel de animale in intreaga lume, fiecare disparitie se simte”, a declarat intr-un comunicat curatorul gradinii zoologice Amy Cutting.
Leoparzii de Amur isi au originea in suestul Rusiei.
Mai multe detalii aici
(Basm al indienilor tlinghit)
Un om din ginta focilor, mester neintrecut la cioplit, s-a gandit ca indienii ar fi mult mai fericiti daca ar avea o balena mare si s-a apucat deodata sa faca una.
Intai a incercat sa ciopleasca balena din lemn rosu de cedru, apoi din cucuta si din cele mai felurite soiuri de lemn.
Dupa ce termina de cioplit o balena, o ducea la malul marii si incerca s-o faca sa pluteasca, dar nici una nu se lasa sub apa. Toate plateau numai deasupra ei. Atunci omul facu din acest lemn fel de fel de casaloti. Uneia i-a tras cu creta linii albe de la colturile botului pana la ceafa si a zis: “Aceasta va fi balena cu cioc alb!”
Dadu drumul balenelor sale in apa si le indrepta capetele asa ca sa inoate spre golf, tot atunci le invata sa manance foci, calcani si alti pesti de mare, dar niciodata sa nu manance oameni. Si le mai spuse: “Cand veti ajunge in golf, oamenii va vor ruga: “dati-ne ceva de mancare!”
Balenele facura asa cum le spusese el si de atunci gonesc spre coasta pestii de mare, asa incat indienii ii pot prinde. Pana atunci nu fusesera casaloti!
Domnica Ioana
In general morsele stau pe sloiurile de gheaţă ale Mării Arctice, dar atunci când gheaţa se topeşte ele se apropie de plajă. Imaginile au fost surprinse de reprezentantii Administraţiei Naţionale a Oceanelor şi a Atmosferei din Statele Unite.
Spre bucuria colecționarilor de timbre, Romfilatelia abordează o tematică preferată de aceştia şi introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Fructele şi Fauna”.
Cele 4 perechi de elemente selectate pentru tema emisiunii ilustrează armonios legătura dintre fructele şi animalele sălbatice.
Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei ilustrează o imagine îndrăgită de copii, părinţi şi bunici deopotrivă: veveriţa şi alunele.
Deşi animale singuratice, veveriţele, cunoscute în peste 300 de specii în întreaga lume, sunt întâlnite în cele mai diverse habitate, de la oraşele aglomerate şi grădinile oamenilor, la păduri şi câmpii. Este frecvent cunoscut un obicei al veveriţelor, acela de a face provizii, ascunzând vara, în locuri bine alese, ghindele, nucile, şi alunele ce vor constitui hrana pentru anotimpul rece.
Alunele au fost folosite încă din vechime atât ca alimente, cât şi ca leacuri, în timp ce alunul era considerat simbolul abundenţei şi al familiei, al păcii şi al bunăstării în lumea antică a romanilor şi grecilor.
Mistreţul şi ghindele sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei.
Cunoscut şi sub numele de „Glican” (Transilvania), mistreţul se numără printre vieţuitoarele de temut din pădurile Carpaţilor, fiind un animal omnivor ce preferă hrana preponderent vegetală. Pădurile de foioase sunt preferate de mistreţ pentru că acestea îi oferă hrana de bază, ghindele şi jirul.
Ghindele, fructele stejarului, sunt consumate de o serie de animale, unele soiuri fiind comercializate şi consumate de către oameni în America Latină şi Maroc. Ele sunt de culoare verde – maronie, au gustul amar sau dulce şi sunt bogate în amidon. Ghindele contribue deasemenea la îmbunătăţirea solului, prin descompunerea lor participând la formarea humusului.
Pe timbrul cu valoare nominală de 8,10 lei sunt reprezentate, într-o imagine asociată, ursul şi fructele de pădure.
Ursul brun este considerat un animal prin excelenţă al plaiurilor româneşti, fiind o prezenţă constantă în folclorul şi mitologia ţării. În prezent, în România se găsesc în jur de 6.000 de exemplare. Ca hrană, preferă fructele de pădure, ghindele, mierea, dar şi animalele mici (furnici şi larve, râme), peştele, păsările sau şoarecii, atacând uneori şi animale domestice.
În fiecare an, munţii României se transformă în raiul rodurilor parfumate ce devin hrană atât pentru animale, cât şi pentru oamenii îndrăgostiţi de zmeură, mure, afine negre şi roşii, coacăze, măceşe şi cătină.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este ilustrat un graur alături de un ciorchine de struguri.
Pasăre migratoare, considerată prezenţă frecventă în România unde vine primăvara şi pleacă toamna, graurul preferă deopotrivă câmpia şi pădurile, fiind atât prietenul cât şi inamicul agricultorilor. Deşi mare consumator de fructe, putând periclita rodul livezilor şi al podgoriilor, hrana sa preferată o constitue insectele, având astfel un rol important în reglarea înmulţirii insectelor dăunătoare.
“W.A. Mozart a deţinut timp de trei ani un graur şi a reprodus notele cântecului său în Concertul pentru Pian nr. 17.”
Viţa de vie este atestată pe teritoriul României încă din Antichitate, cultivarea viei demonstrând în fiecare an calitatea superioară a terenurilor. Strugurii se află în topul fructelor cultivate în ţara noastră, vinurile autohtone fiind apreciate în întreaga lume şi medaliate la competiţii şi expoziţii internaţionale.
Vegetaţia şi fauna consacră locul României în ansamblul patrimonial universal al naturii, nu doar prin banca de gene a miilor de specii de plante şi animale pe care le adăposteşte, ci şi prin tradiţiile, credinţele şi obiceiurile născute din relaţia oamenilor cu natura şi transmise de-a lungul secolelor generaţiilor viitoare.
Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 300 exemplare şi este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi plicul „prima zi” a emisiunii având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 300.
Emisiunea este machetată în coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, minicoală numerotată de 5 timbre
(4 timbre dantelate + 1 timbru nedantelat), bloc de 4 timbre (în album filatelic), 600 plicuri echipate cu timbrele emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila „prima zi” şi un set de 4 cărţi maxime.
Începând cu ziua de vineri, 5 septembrie 2014, emisiunea de mărci poştale Fructele şi Fauna va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
Sarpele a reapărut în Lunca Dunării el fiind vazut in viaţă ultima data in 1937.
“După 80 de ani, a fost redescoperit cel mai rar şarpe din România – boa de nisip (Eryx jaculus). Această specie ajunsese să fie considerată un adevărat «Sfânt Graal» al herpetologilor, o specie pe care toţi o credeau dispărută din fauna României şi care acum a fost regasită. Din 1937 nu a mai fost văzut boa de nisip în viaţă”, potrivit unui comunicat al SOR.
Boa de nisip (Eryx jaculus) nu este un şarpe veninos, ci unul constrictor. Este cu preponderenţă un animal nocturn, având pupila verticală. Se hrăneşte îndeosebi cu rozătoare, pe care le vânează în galeriile construite subteran. Poate fi găsit, extrem de rar, în zone aride.
Local, boa de nisip este numit şi şarpe cu doua capete, pentru ca este extrem de bine adaptat: coada animalului seamănă foarte bine cu capul, un sistem de apărare extrem de eficient împotriva prădătorilor care apucă reptilele de cap.