România a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de grădinițe în ultimele trei decenii. Conform datelor Fundației Friedrich Ebert România, în 2023, țara noastră avea un total de 10.485 de unități de învățământ preșcolar, în scădere cu 16% față de 1990, când erau 12.529. Din aceste unități, 94% sunt publice, restul reprezentând grădinițe private, majoritatea concentrate în zonele urbane.

Situația actuală în cifre

• Numărul de grădinițe publice: 9.859 (94% din total).
• Grădinițele private: în creștere semnificativă la orașe, unde în regiunea București-Ilfov, 45% dintre unități sunt private.
• Regiunea București-Ilfov: În 2023, funcționau 558 de grădinițe (publice și private), dintre care doar 309 erau publice, comparativ cu 349 exclusiv publice în 1990.

Context și provocări

Deși procentul copiilor între 3 și 6 ani înscriși în învățământul preșcolar a crescut de la 54% în 1990 la 60% în 2023, numărul redus al unităților preșcolare pune presiune pe părinți. Aceștia sunt nevoiți să apeleze la grădinițe private, care implică costuri mai mari, sau să întâmpine dificultăți în găsirea unui loc în grădinițele publice.

Un alt efect al scăderii numărului de grădinițe este suprasolicitarea personalului didactic. În ciuda unui număr constant de cadre didactice (aproximativ 37.000), diminuarea unităților preșcolare afectează calitatea serviciilor și accesul copiilor la educația timpurie.

Soluții și recomandări

Educația preșcolară joacă un rol esențial în dezvoltarea socială, cognitivă și emoțională a copiilor, contribuind la succesul acestora pe termen lung. Experții atrag atenția asupra necesității unei politici publice care să crească numărul de grădinițe în funcție de cererea regională. Parteneriatele între autorități, asociațiile de părinți și experți ar putea duce la soluții durabile și echitabile.

Astfel, investiția în grădinițe noi, mai ales în mediul rural și în zonele urbane aglomerate, este vitală pentru sprijinirea familiilor și a copiilor din România.