• Biologii au descoperit în Dobrogea o nouă specie de plantă, într-un proiect al Societății Ornitologice Române. • Nu este doar o specie nouă pentru România, ci este o specie nouă pentru știință. • Trei ani de zile au durat analizele care să confirme descoperirea biologilor români. • Biologii care au găsit planta au și avut onoarea de a-i da denumirea științifică.
Flora mondială are acum o nouă specie de plantă, descoperită de biologi, în Dobrogea. Totul s-a petrecut în luna mai a anului 2014, dar – de atunci – planta a fost analizată, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume.
Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, nimeni altul decât același botanist care a mai reușit să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar și să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munților Rodnei, Saussurea porcii.
„Specia nouă a fost botezată Ferula mikraskythiana. Denumirea aleasă de noi pentru specie se datorează faptului că, din câte cunoaștem la momentul actual, este o specie endemică Dobrogei, cu areal foarte restrâns (singura populație de 172 de indivizi este localizată în Rezervația Pădurea Dumbrăveni), iar de aici vine și epitetul specific mikraskythiana – care se referă la denumirea în greaca veche a regiunii cunoscute azi sub numele de Dobrogea: Mikrá Skythia (Μικρὰ Σκυθία), în română Sciția Mică. În contrast, specia rusească înrudită cu ea crește în regiunea cunoscută cândva ca și Sciția Mare (stepa ponto-caspică din Rusia, Ucraina și Kazahstan)”, a declarat biologul Mátis Attila.
Pentru denumirea populară, propunerea biologilor este: aerel dobrogean.
Toate detaliile oferite de Societatea Ornitologica Romana aici.
27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, a fost instituita ca zi de sărbătoare naţională.
Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.
Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 de ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România.”, se arata in proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor.
Duminica, 26 februarie 2017, Academia americana de film a prezentat castigatorii premiilor Oscar pentru 2017. Principalul premiat a fost filmul “La La Land”, cu 7 premii castigate.
Lista completa a câştigătorilor premiilor Oscar 2017:
Cel mai bun film: “Moonlight”
Cel mai bun actor: Casey Affleck (“Manchester by the Sea”)
Cea mai bună actriţă: Emma Stone (“La La Land”)
Cel mai bun regizor: Damien Chazelle (“La La Land”)
Cea mai bună actriţă în rol secundar: Viola Davis (“Fences”)
Cel mai bun actor în rol secundar: Mahershala Ali (“Moonlight”)
Cel mai bun film într-o limbă străină: “The Salesman” (Iran)
Cel mai bun film de animaţie: “Zootopia”
Cel mai bun film documentar: “O.J.: Made in America”
Cel mai bun scurtmetraj: “Sing”
Cel mai bun scurtmetraj de animaţie: “Piper”
Cel mai bun scurtmetraj documentar: “The White Helmets”
Cea mai bună imagine: “La La Land”
Cel mai bun scenariu adaptat: Barry Jenkins şi Tarell Alvin McCraney (“Moonlight”)
Cel mai bun scenariu original: Kenneth Lonergan (“Manchester by the Sea”)
Cea mai bună coloană sonoră: “La La Land”
Cel mai bun cântec original: “City of Stars” – “La La Land”
Cel mai bun montaj de sunet: “Arrival”
Cel mai bun mixaj de sunet: “Hacksaw Ridge”
Cele mai bune efecte vizuale: “The Jungle Book”
Cel mai bun montaj: “Hacksaw Ridge”
Cele mai bune costume: “Fantastic Beasts and Where to Find Them”
Nokia a lansat pe piata noua versiune Nokia 3310 a celui mai popular model al companiei. Noua versiune Nokia 3310 este imbunatatita cu o cameră foto de 2MP, cu blitz cu LED, radio FM si o baterie detaşabilă Li-Ion de 1200 de mAh, un display TFT color de 2,4 inci si sunete de alertă Mp3 polifonice.
Culorile disponibile pentru noul Nokia 3310: Roşu Cald, Albastru închis, Galben şi Gri.
Pret de vanzare propus de Nokia pentru modelulul 3310: 59 euro.
ICR New York aniversează Centenarul Lipatti printr-un concert omagial dedicat marelui pianist şi compozitor român, în interpretarea violonistei Irina Mureșanu și a pianistei Angela Drăghicescu, artiste de origine română stabilite în SUA. Organizat în colaborare cu Fundația ACCUMM, evenimentul va avea loc la sala de recital Weill de la Carnegie Hall, din New York, vineri, 3 martie 2017, orele 20. În cadrul acestui recital, vor fi interpretate, în premieră americană, Sonatina pentru vioară și pian și Nocturna pentru pian (dedicată Clarei Haskil), de Dinu Lipatti. De asemenea, publicul newyorkez va mai asculta: Patru arii în stil popular românesc; Sonata nr. 3 pentru vioară și pian, op. 25 „În stil popular românesc”, de George Enescu; „Dansuri populare românești”, de Béla Bartok.
Pianistul și compozitorul Dinu Lipatti (1917-1950) este considerat unul dintre marii artiști ai secolului XX. În ciuda prezenței sale meteorice în arta muzicală universală și românească, a strălucit la intensitate maximă într-o mare varietate de roluri: pianist, compozitor, profesor, critic. Arta pianistică lipattiană, păstrată prin înregistrări de valoare inestimabilă, precum și activitatea sa muzicală polivalentă au ca sursă avantajul dublei sale vocații de pianist și compozitor, în care primează „înțelegerea textului în arhitectura sa componistică”, iar viziunea interpretativă se „cristalizează” și se definitivează „în contactul viu cu instrumentul” (Aurora Ienei și Dragoș Tănăsescu – Variante interpretative în viziunea lui Dinu Lipatti, articol în Caietul Simpozionului „D. Lipatti”, p.10). Mari muzicieni ca Yehudi Menuhin, Francis Poulenc, Arthur Honegger și Frank Martin au fost impresionați de talentul lui Dinu Lipatti.
Irina Mureșanu a fost apreciată de cotidianul „Boston Globe” ca fiind „nu doar un virtuoz, dar și un artist”. Violonista româncă a debutat fulminant pe scenele americane la celebra Carnegie’s Weill Recital Hall, atrăgându-și imediat simpatizanți și critici favorabile. De-a lungul carierei, Irina Mureșanu a concertat alături de Orchestra Suisse Romande din Geneva, Orchestra Metropolitană din Montreal, Filarmonica din Boston, Filarmonica din Miami și Filarmonica Transvaal din Pretoria, Africa de Sud, și a cântat pe cele mai importante scene din America de Nord, Europa și Asia. Irina Mureșanu este deținătoare a mai multor premii obținute la concursuri de specialitate de prestigiu, cum sunt Concursul Internațional de la Montreal și Concursul Internațional „Queen Elizabeth”. Este câștigătoarea Premiului Pro Musicis International și a Premiului Arthur Foote, acordat de Harvard Musical Association. Artista este și specialistă în muzica de cameră – este fondator și membru al Boston Trio, din 2002, cântă alături de Societatea de Muzică de Cameră din Andover și cea din Boston, participă la numeroase festivaluri internaționale de muzică de cameră. În prezent, este profesoară la Conservatorul din Boston.
Pianista Angela Drăghicescu a studiat la Universitatea de Muzică din Louisiana, cu marele pianist Michael Gurt, şi a apărut pe scene importante cum sunt Carnegie Hall, Benaroya Hall, Rudolfinium Auditorium, Mahidon Auditorium și Hindemith Institute. A mai concertat în Franţa, Ungaria şi Norvegia. În momentul de faţă, Angela Drăghicescu predă, ca lector, acompaniament și muzică de cameră la Universitatea Puget Sound din Seattle, fiind şi unul dintre acompaniatorii oficiali ai Concursului Internaţional „George Enescu”. Teza sa de doctorat, “Redescoperirea lui Nicolae Bretan: ghid pentru liedul românesc”, este primul manual de dicție românească în limba engleză, oferind străinilor posibilitatea de a se documenta cu privire la liedul românesc.
