Biologia moderna despre aparitia vietii pe Terra

Terra
Terra; foto www.libertatea.ro
Pentru inlaturarea misterului existent privind originea vietii, Biologia moderna scoate in evidenta etapele parcurse de acest urias proces de formare a omului, a vietii, a tot ceea ce este viu.

Astfel, urmare a multor cercetari, s-a elaborat o teorie stiintifica potrivit careia viata n-a existat intotdeauna pe pamant, ci a aparut atunci cand s-au creat conditii favorabile – biochimisti A.J. Oparin si J. B. Haldane.

Ulterior acesta teorie s-a completat cu rezultatele obtinute in domeniul geneticii.

Existenta materiei vii pe pamant este legata de prezenta a doua grupe mari de substante: proteinele si acizii nucleici.

Cum au luat nastere aceste substante:

1. In prima etapa

Cu miliarde de ani in urma, atmosfera Pamantului era bogata in hidrogen, metan , amoniac, apa si saraca in bioxid de carbon si oxigen liber. Sub influenta radiatiilor solare, a descarcarilor electrice, a variatiilor de temperatura s-au sintetizat o seama de substante organice ca: aminoacizii, bazele azotate, acizii organici, acizii grasi, zaharuri, respective, in apele Oceanului Primitiv si a apelor interioare, o adevarata supa organica.

2. Etapa a II-a

Atmosfera se imbogatea in oxigen care se transforma in ozon, care absorbea radiatiile ultraviolete, cele mai importante surse de energie devenind lumina vizibila si caldura. Legaturile peptidice dintre aminoacizi si proteine simple (protenoizi) duc la substante organice ca: nucleotide, polifosfati, porfirine, pigmenti.

3. Etapa a III-a – sinteza proteinelor propriu-zise si a polinucleotidelor, mai intai neenzimatic si apoi catalizate de enzime.

Din interactiunea acizilor nucleici cu proteine s-au format complexe mai stabile, informatia genetica din acizii nucleici este translata in proteine – aparand in timp primul organism viu – care in esenta este un sistem de proteine a carui mentinere si continuitate depinde de informatia genetica din acizii nucleici.

In sprijinul acestor teorii s-au facut experimente astfel: Stanley Miller a supus amestecul gazos format din amoniac, metan, hidrogen si vapori de apa, substante care se presupune ca existau in atmosfera primara a Pamantului, unor descarcari electrice de 60000 volti, echivalente cu cele din timpul furtunilor. Dupa 8 zile s-a constatat aparitia diferitelor substante organice – aminoacizi, care intra in alcatuirea proteinelor si enzimelor. Prin polimerizarea aminoacizilor pot lua nastere pe cale abiogena, diferite proteine, care au rol esential in cadrul materiei vii.

In al doilea rand, in meteoritul Murchison, cazut in Australia in 1969, s-au identificat 18 aminoacizi diferiti, din care 6 se gasesc in proteinele normale. Originea lor s-a dovedit a fi extraterestra.

De asemenea, in spatiul cosmic au fost identificate 27 tipuri de molecule cu importanta biologica, cum sunt: apa, amoniacul, hidrogenul sulfurat, oxidul de carbon, cianul, metanolul, acidul formic.

Ca rezultat putem afirma ca Viata a aparut pornind de la substante organice simple, amintite mai sus, sintetizate pe cale biogena.

O caracteristica importanta a organismelor vii este existenta unui program genetic alcatuit din gene in care este codificata biochimic informatia necesara realizarii structurilor si functiilor lor.

Unitatea materiala a vietii consta in primul rand in existenta unor programe genetice inregistrate in moleculele de acizi nucleici, adevarati purtatori ai informatiei vietii.

Domnica Ioana

Enciclopedica.net

Cine a castigat Premiul Nobel pentru Medicină in 2014

Premiul Nobel pentru Medicină in 2014
John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser; foto usatoday.com
Premiul Nobel pentru Medicină, in 2104, a fost castigat de John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser pentru “descoperirea celulelor care compun un sistem de poziţionare din creier”.

John O’Keefe (75 de ani) este profesor la Institutul pentru Neurologie Cognitivă din cadrul Departamentului de Anatomie aparţinând de University College de la Londra.

May-Britt Moser (51 de ani) şi soţul său Edvard I. Moser (52 de ani) sunt doi neurologi norvegieni, directori fondatori ai Institutului Kavli pentru Sisteme de Neuroştiinţe şi Centrul pentru Biologia Memoriei din cadrul Universităţii Norvegiene de Ştiinţă şi Tehnologie din Trondheim.

Laureaţii de anul acesta ai premiului Nobel pentru Medicină au descoperit un sistem de poziţionare din creier, un fel de “GPS intern”, care face posibilă orientarea în spaţiu, potrivit Agerpres.

“Descoperirile realizate de John O´Keefe, May-Britt Moser şi Edvard Moser au rezolvat o problemă care îi frământă de secole pe filosofi şi pe oamenii de ştiinţă – cum reuşeşte creierul să genereze o hartă a lumii care ne înconjoară şi cum ne putem orienta şi naviga într-un mediu foarte complex”, conform comunicatului emis de Comitetul Nobel.

Cum arata eruptia unui vulcan

Vulcanul Bardarbunga
Vulcanul Bardarbunga; foto www.cugetliber.ro
Vulcanul Bardarbunga este format dintr-un crater adânc de 700 de metri, ascuns sub cel mai mare gheţar din Islanda, de-a lungul căreia se află numeroase fisuri care se întind pe distanţe de zeci de kilometri, în mai multe direcţii.

Va prezentam cateva imagini video din timpul erupţiei vulcanice surprinse cu ajutorul unei drone.

10 lucruri pe care nu le stiai despre Premiile Nobel

– In 2014 s-a doborat recordul de candidati pentru un premiu – 278 de candidaţi – acesta este numărul de nume propuse la premiul Nobel pentru pace. Numele candidaţilor vor fi dezvăluite abia peste 50 de ani.

– Doi laureaţi au refuzat distincţia – francezul Jean-Paul Sartre a refuzat premiul pentru literatură în 1964, iar premierul vietnamez Le Duc Tho a refuzat să împartă premiul pentru pace, în 1973, cu secretarul de stat american Henry Kissinger.

– Trei laureaţi se aflau la închisoare în momentul în care premiul a fost anunţat: pacifistul şi jurnalistul german Carl von Ossietzky (1935), opozanta birmană Aung San Suu Kyi (1991) şi disidentul chinez Liu Xiaobo (2010).

– La 90 ani, americanul de origine rusă Leonid Hurwicz, câştigător al premiului pentru economie în 2007, a devenit cel mai în vârstă laureat în momentul atribuirii premiului Nobel.

– La 25 de ani, britanicul Lawrence Bragg a devenit în 1915 cel mai tânăr laureat al premiului Nobel – premiul pentru fizică -, pe care l-a împărţit cu tatăl său William.

Pierre şi Marie Curie
Pierre şi Marie Curie; foto www.tanogabo.it
– În 1903, soţii Pierre şi Marie Curie au fost recompensaţi cu Nobelul pentru fizică. În 1911, Marie Curie (născută Skolodowska), prima femeie premiată cu Nobel, a fost din nou laureată, dar într-o altă disciplină – chimie -, devenind singura femeie de două ori câştigătoare a premiului. În 1935, fiica ei Irène Juliot-Curie şi soţul ei Frédéric Juliot au primit la rândul lor premiul Nobel pentru chimie. Sora mai mică a lui Irène, Eve Curie, s-a căsătorit cu Henry Richardson Labouisse care, în calitate de director al UNICEF, a primit în numele acestei agenţii din cadrul ONU premiul Nobel pentru pace în 1965.

– 4 de femei, inclusiv Marie Curie de două ori, alături de 803 bărbaţi, au fost laureaţi ai premiului Nobel de la înfiinţarea acestuia în 1901.

– In 2009 premiul Nobel pentru economie a fost atribuit unei femei – americanca Elinor Ostrom.

– Cei mai mulţi laureaţi Nobel pentru literatură scriu proză. În fizică, cel mai recompensat domeniu este cel al particulelor. În chimie – biochimia; în medicină – genetica are un avans; în economie – macroeconomia.

– Engleza ocupă prima poziţie în topul limbilor folosite de cei mai mulţi scriitori care au primit Nobelul pentru literatură, cu 27 laureaţi, urmată de franceză şi germană (ambele cu 13 laureaţi), spaniolă (11 laureaţi), suedeză (şapte laureaţi), italiană (şase laureaţi), rusă (cinci laureaţi), poloneză (patru laureaţi), norvegiană şi daneză (ambele cu trei laureaţi), greacă şi japoneză (ambele cu doi laureaţi).

De unde vine casalotul

casalotul
casalotul; foto toateanimalele.ro
Obarsia casalotului
(Basm al indienilor tlinghit)

Un om din ginta focilor, mester neintrecut la cioplit, s-a gandit ca indienii ar fi mult mai fericiti daca ar avea o balena mare si s-a apucat deodata sa faca una.
Intai a incercat sa ciopleasca balena din lemn rosu de cedru, apoi din cucuta si din cele mai felurite soiuri de lemn.

Dupa ce termina de cioplit o balena, o ducea la malul marii si incerca s-o faca sa pluteasca, dar nici una nu se lasa sub apa. Toate plateau numai deasupra ei. Atunci omul facu din acest lemn fel de fel de casaloti. Uneia i-a tras cu creta linii albe de la colturile botului pana la ceafa si a zis: “Aceasta va fi balena cu cioc alb!”

Dadu drumul balenelor sale in apa si le indrepta capetele asa ca sa inoate spre golf, tot atunci le invata sa manance foci, calcani si alti pesti de mare, dar niciodata sa nu manance oameni. Si le mai spuse: “Cand veti ajunge in golf, oamenii va vor ruga: “dati-ne ceva de mancare!”

Balenele facura asa cum le spusese el si de atunci gonesc spre coasta pestii de mare, asa incat indienii ii pot prinde. Pana atunci nu fusesera casaloti!

Domnica Ioana

Curiozitatea se trateaza cu informatie