Ziua internationala pentru eradicarea saraciei este marcata incepand cu data de 17 octombrie 1987. In acea zi, peste o suta de mii de oameni s-au adunat in Piata Trocadero din Paris, unde a fost semnata Declaratia Universala a Drepturilor Omului in 1948, in semn de solidaritate cu victimele saraciei extreme, a violentei si a foametei.
Prin Rezolutia 47/196 adoptata la 22 decembrie 1992, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) a declarat 17 octombrie ca Zi internationala pentru eradicarea saraciei si a invitat toate statele sa dedice acesteia, in contextul national, activitati concrete in ceea ce priveste eradicarea saraciei.
Nominalizarile pentru premiul Nobel pot fi facute de membri a patru institutii: Academia Regala de Stiinte a Suediei, Comitetul Nobel al Institutului Karolinska, Academia Suediei si Comitetul Nobel din Norvegia.
Castigatorii Premiului Nobel sunt anuntati in fiecare an. Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina este primul anuntat in fiecare an si unul dintre cele mai asteptate, fiind intrecut in popularitate doar de Nobelul pentru literatura.
Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina in 2016 este acordat profesorului japonez Yoshinori Ohsumi, de la Tokyo Institute of Technology, pentru descoperirea mecanismului autofagiei.
Descoperirea sa tine de cercetarea fundamentala si a deschis calea pentru a intelege raspunsul organismului la infectii sau adaptarea la infometare. Mutatii in genele studiate de profesorul Ohsumi sunt implicate in mai multe forme de cancer si boli neurologice. Autofagia, mecanismul descris pentru intaia oara de profesorul Ohsumi, se refera la capacitatea celulelor de a-si distruge propriul continut pe care apoi il transporta in niste vezicule sub forma de saci pana intr-un compartiment de reciclare, lizozomii, unde se produce distrugerea propriu zisa a materialului celular.
Cercetatorii britanici David Thouless, Duncan Haldane si Michael Kosterlitz au castigat premiul Nobel pentru fizica pentru studiile privind starile neobisnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductori.
Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat miercuri cercetatorilor Jean-Pierre Sauvage (francez), J. Fraser Stoddart (britanic) si Bernard L. Feringa (olandez), pentru crearea unor molecule a caror miscare poate fi controlata.
Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru dezvoltarea celor mai mici masini din lume, cunoscute si sub denumirea de nanomasini. Ei au dezvoltat molecule cu miscari controlabile, care pot realiza o serie de sarcini atunci cand li se furnizeaza o anumita cantitate de energie.
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat presedintelui columbian Juan Manuel Santos, pentru acordul cu gherilele FARC ce pune punct unui conflict de 52 de ani.
Britanicul Oliver Hart si finlandezul Bengt Holmstrom au castigat premiul Nobel pentru Economie, pentru contributiile lor la teoria contractului, care au ajutat la intelegerea unor chestiuni precum recompensarea pe baza performantelor a directorilor de top.
Cantaretul american Bob Dylan (75 de ani) a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatura pe anul 2016. Bob Dylan a fost premiat pentru “crearea de noi forme de exprimare poetica in marea traditie a muzicii americane”. Bob Dylan este primul muzician din istorie distins cu Premiul Nobel.
1724 –Sfinţirea Mânăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc, distrusă de Nicolae Ceauşescu.
1829 – Rusia şi Imperiul Otoman au semnat Tratatul de Pace de la Adrianople.
1896 – S-a născut scriitorul Francis Scott Fitzgerald, unul dintre reprezentanţii de marcă ai aşa numitei “generaţii pierdute” (“Marele Gatsby”, “Blândeţea nopţii”) (m. 21 decembrie 1940).
1900 – S-a născut poetul Dem. Bassarabeanu (m. 1968).
1934 – S-a născut Manfred Wörner, om politic german, fost secretar general al NATO (1988-1994) (m.13 august 1994).
1941 – A încetat din viaţă Aristide Maillol, pictor şi sculptor (n. 8 decembrie 1861).
1989 – A încetat din viaţă criticul literar şi prozatorul Paul Georgescu (n.7 noiembrie 1923).
1992 – A intrat în vigoare Legea nr. 102 privind stema ţarii şi sigiliul statului.
1994 – A încetat din viaţă poetul, eseistul şi filosoful Grigore Popa (n. 31 iulie 1910).
1997 – A fost retras din activitate celebrul Deep Blue, supercomputerul care l-a învins pe campionul mondial la şah, Gari Kasparov, în “Meciul secolului”, din mai 1997.
2003 – A încetat din viaţă cântăreaţa americană Rosalie Allen (n. 1924)
2003 – A încetat din viaţă actorul american Lyle Bettger (n. 1915)
2004 – A încetat din viaţă scriitoarea franceză Françoise Sagan (n. 1935)
2005 – A încetat din viaţă actorul american Tommy Bond (n. 1926)
Statele Unite au marcat duminică, 11 septembrie 2016, 15 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, când trei avioane comerciale au lovit Turnurile Gemene din New York şi Pentagonul, din Washington D.C., în timp ce un al partea s-a prăbuşit pe un câmp din apropiere de Shanksville, în Pennsylvania.
Atacurile din 11 septembrie 2001, din Statele Unite, au schimbat pentru totdeauna modul în care lumea priveşte terorismul şi securitatea.
Nouăsprezece bărbaţi au deturnat patru avioane comerciale americane şi le-au prăbuşit în Turnurile Gemene ale World Trade Center (New York), în clădirea Pentagonului (Washington) şi pe un câmp din Shanksville (Pennsylvania).
Atacurile s-au soldat cu 2.996 de morţi, inclu,siv cinci români– cel mai sângeros atac străin din istorie comis pe teritoriul american. Bilanţul l-a depăşit pe cel de la Pearl Harbor, din 1941, soldat cu 2.403 de morţi în rândul americanilor. Peste 6.000 de oameni au fost răniţi în atentatele din 11 septembrie.
Gruparea teroristă al-Qaida a coordonat şi a revendicat atacurile. Anterior, liderul grupării teroriste Osama ben Laden declarase jihad împotriva Statelor Unite, ceea ce a fost perceput drept principalul factor motivant pentru atentatori.
Camera Deputaților a adoptat marti, 6 septembrie 2016, legea prin care ziua de 24 ianuarie devine zi de sărbătoare națională. Astfel, romanii vor avea inca o zi libera.
Data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane este declarata zi nelucratoare adaugandu-se celorlalte sarbatori legale – 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti; 1 mai; prima si a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei; 1 decembrie; prima si a doua zi de Craciun.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Actualizare: Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 7 octombrie 2016, legea prin care 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, devine zi liberă nelucrătoare.
Ziua internationala pentru eradicarea saraciei este marcata incepand cu data de 17 octombrie 1987. In acea zi, peste o suta de mii de oameni s-au adunat in Piata Trocadero din Paris, unde a fost semnata Declaratia Universala a Drepturilor Omului in 1948, in semn de solidaritate cu victimele saraciei extreme, a violentei si a foametei.
