All posts by Emanuel Nicolau

Roverul Perseverance a ajuns pe Marte

Roverul Perseverance
Foto: spectrum.ieee.org
Roverul Perseverance al NASA a reușit să ajungă cu bine pe suprafața lui Marte joi, 18 februarie 2021, trecând cu succes de cele ”7 minute de groază” de după intrarea în atmosferă. Misiunea NASA a costat 2,7 miliarde dolari, iar roverul este cel mai sofisticat de până acum. Roverele din trecut nu ar fi putut să asolizeze în siguranță pe Marte.

Roverul Perseverance cântărește 1.025 kg pe Terra și 395 kg pe Marte, datorită gravitației care este 39% din cea terestră.
Are 3 metri lungime și 2,7 metri lățime și dispune de un braț robotic de 2,1 metri lungime. Are montate 19 camere video și două microfoane.

Roverul este și cel mai greu obiect trimis pe suprafața altei planete Jezero Crater, locul ales pentru amartizare, este un fost lac și se anunță a fi extrem de interesant din punct de vedere geologic.

Dacă totul va merge bine, pe Marte va fi testat un elicopter special, dar și un instrument care va încerca să producă oxigen, extrăgând cu o pompă dioxid de carbon. Roverul va fora și va pune mostrele în niște mici recipiente ce ar trebui să fie duse pe Terra de o altă misiune, peste câțiva ani.

Mai multe experimente sunt gândite în ideea că oamenii vor ajunge în 20-30 de ani să locuiască și să muncească pe Marte.
Este de așteptat ca roverul Perseverance să funcționeze cel puțin doi ani, timp în care să ”hoinărească” peste 15 km.

Sonda spaţială chineza Chang’e-5 a ajuns pe Luna

Sonda spaţială chineza Chang'e-5Sonda spaţială Chang’e-5 a Chinei a aselenizat cu succes, marţi 1 decembrie 2020, în cadrul misiunii istorice de prelevare a unor mostre de pe suprafaţă Lunii.

China a lansat sonda spaţială Chang’e-5 la data de 24 noiembrie.

Misiunea fără echipaj uman, denumită după zeiţa Lunii din mitologia chineză, îşi propune să colecteze şi să aducă pe Pământ material selenar care îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să afle mai multe despre originile şi procesul de formare a Lunii.

În cazul în care misiunea va avea succes, China va deveni a treia ţară care colectează probe selenare, după ce Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înregistrat astfel de reuşite cu decenii în urmă.

Actriţa Draga Olteanu Matei a murit

Draga Olteanu MateiDraga Olteanu Matei, actrita memorabilă în teatrul şi filmul românesc, iubită de public şi respectată de colegi, a murit la vârsta de 87 de ani. Ea s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1956.

În septembrie, acelaşi an, a debutat în piesa „Ziariştii” de Alexandru Mirodan. În perioada 1957-1990, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

În teatru, a jucat în „Coana Chiriţa” după Alecsandri, pentru care a scris şi scenarii de film („Coana Chiriţa” -1986 şi „Chiriţa în Iaşi” – 1987), „Gaiţele” de Kiriţescu, „Căruţa cu paie” de Mircea Ştefănescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Domnişoara Nastasia” de G. M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D. R. Popescu şi „Autorul e în sală” de Ion Băieşu.

A jucat în „Azilul de noapte” de Maxim Gorki şi în „Crimă pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu acelaşi nume al lui Dinu Săraru, pe scena Teatrului Naţional Bucureşti.

Draga Olteanu Matei a debutat în lungmetrajul „Blanca” (1955), regizat de Mihai Iacob şi Constantin Neagu, alături de Amza Pellea şi Silvia Popovici.

A jucat în 90 de producţii cinematografice. I-a avut parteneri pe Dem Rădulescu în „Astă seară dansăm în familie” (1972), pe Marin Moraru şi Emil Hossu în „Toamna Bobocilor” (1975), pe Amza Pelea în „Nea Mărin miliardar” (1978). Inegalabilă a fost în “Patima” (1975), “Ilustrate cu flori de câmp” (1975), „Buletin de Bucureşti” (1982) şi „Căsătorie cu repetiţie” (1985).

Pentru rolul din „Faimosul Paparazzo” (1999) a fost recompensată cu Premiul Uniunii Cineaştilor din România.

După pensionarea sa din Teatrul Naţional, s-a retras la Piatra Neamţ, unde a înfiinţat în colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor, compania teatrală „Teatrul Vostru”. Draga Olteanu Matei a pus în scenă între altele, spectacolele „Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu şi „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu.

La Gala Premiilor Gopo 2010, actriţa a fost distinsă cu Premiul Gopo pentru întreaga carieră.

Din 2007 este Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ.

Din 2011, Draga Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti.

„După Dumnezeu, vă mulţumesc tuturor, cei care aţi venit aici şi cei care nu sunt aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă, m-am străduit din toată inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine”, a spus actriţa la eveniment.

Ordinul Coroana României în grad de Ofiţer i-a fost înmânat în 2014 de principesa Margareta. A fost omagiată în 2018 de Ziua Culturii Naţionale, la Ateneul Român.

„Nu trebuie să plângem, cine ajunge la capăt, scapă, deşi ne dorim să mai fie ceva, e prea frumosă viaţa pe pământ, dacă ştii să ţi-o faci, ca să mai fie ceva de trăit după…. Am scris în unul din caietele mele…m-am rugat lui D-zeu dacă e să ne reîncarnăm, pentru nimic în lume să n-o facă, sunt în stare să fac orice să nu mă mai nasc din cauză că iubesc viaţa foarte mult. Mă bucur de fiecare lucru, că suntem aici, că stăm de vorbă, că aţi trecut să mă vedeţi…”, spunea Draga Olteanu Matei într-un interviu la TVR.

VIDEO: Sceneta cu Draga Olteanu Matei

Aspretele, cel mai rar pește din Europa, traieste in Romania

Aspretele, cel mai rar pește din Europa, a fost vazut pe râul Vâlsan, in zona satului Brădetu, din județul Argeș.

Anuntul a fost facut pe pagina de Facebook a alpinistului Alex Glăvan, activist de mediu si mare iubitor al speciei.

“Aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de fosilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei. Cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume, aspretele se destăinuie oamenilor în primele imagini video după mulți ani de incertitudine”.


Sonda Osiris Rex a atins suprafața asteroidului Bennu

Sonda Osiris – Rex a atins pentru scurt timp suprafața asteroidului Bennu aflat la peste 300 de milioane km de Terra.

Asteroidul Bennu are aproape jumătate de km diametru și se estimează că a apărut acum 4,5 miliarde de ani, la foarte puțin timp după nașterea sistemului solar.

NASA a publicat primele imagini cu secundele în care sonda pare sa reuseasca colectarea de monstre de pe suprafata asteroidului.

Misiunea NASA își propune să ajunga inapoi pe Terra la 24 octombrie 2023.