Category Archives: Animale

Secretele Ingenioase ale Castorilor: Câteva Curiozități Uimitoare

Castor in NaturaDacă te-ai întrebat vreodată cum de reușesc castorii să construiască acele impresionante baraje și adăposturi, sau dacă ai fost fascinat de comportamentul lor, atunci ai nimerit în locul potrivit. Castorii sunt creaturi remarcabile cu obiceiuri și abilități uimitoare. În acest articol, vom explora câteva curiozități fascinante despre aceste mamifere ingenioase.

1. Ingeniozitatea construcțiilor lor

Unul dintre cele mai uimitoare aspecte ale castorilor este abilitatea lor de a construi complexe baraje și adăposturi din lemn și crengi. Aceste baraje nu sunt doar o modalitate de a-și asigura un mediu sigur, ci și de a crea un habitat în care pot găsi hrană și se pot proteja de prădători. Barajele contribuie, de asemenea, la modificarea cursurilor de apă și la crearea unor ecosisteme noi în jurul lor.

2. Coada, unealta multifuncțională

Coada castorului nu este doar un element distinctiv, ci și o unealtă extrem de versatilă. Ea servește ca mijloc de balansare în timpul construcției, de direcționare în apă și de avertizare în cazul pericolelor. În plus, coada își joacă un rol important în termoreglarea corpului castorului, ajutându-l să-și mențină temperatura în apă rece.

3. Abilități de navigare sub apă

Castorii sunt excepționali atât pe uscat, cât și în apă. Aceștia pot sta sub apă timp de aproximativ 15 minute, datorită capacității lor de a-și închide atât urechile, cât și nările în timpul scufundărilor. Cozile lor plate și picioarele palmate le oferă o putere de propulsie excelentă în apă, permițându-le să se deplaseze cu ușurință și să-și transporte materialele de construcție.

4. Alimentația lor unică

Castorii sunt erbivori, hrănindu-se în principal cu scoarță de copaci, crengi, muguri și plante acvatice. Pentru a supraviețui pe timpul iernii, aceștia adună o rezervă de hrană sub apă, ancorând crengile în apropierea barajului lor pentru a putea ajunge la ele chiar și atunci când suprafața apei este înghețată.

5. Impactul asupra ecosistemului

Deși poate părea paradoxal, barajele construite de castori, care schimbă cursurile de apă și creează zone umede, au un impact semnificativ asupra ecosistemelor locale. Aceste zone noi atrag o varietate de specii, de la plante acvatice la păsări și mamifere, contribuind la diversitatea biologică a ecosistemelor.

Castorii ne oferă o privire fascinantă asupra adaptării și ingeniozității naturii. De la construcții ingenioase până la abilități de navigare sub apă și impactul lor asupra mediului înconjurător, acești mici arhitecți ecologici sunt cu adevărat remarcabili. Cu toate că pot părea doar creaturi muncitoare, castorii ne demonstrează că natura este plină de secrete surprinzătoare, așteptând să fie descoperite.

Cel mai greu animal care a existat vreodată pe Pământ

Perucetus colossus
foto: cnn.com

Recent, potrivit studiului publicat în revista Nature, cel mai greu animal care a existat vreodată pe Pământ, a fost descoperit in Peru. Fosila  avea vertebre cu diametrul de 80 de cm care cântăreau fiecare 100 de kilograme. Dimensiunea totală a specimenului era probabil de 20 de metri, cu o masă estimată între 80 şi 340 de tone.

Acest schelet nu este cel al unui dinozaur, ci al unui mamifer marin. Un cetaceu, un văr al strămoşilor balenelor, care a trăit în oceane acum 40 de milioane de ani, numit Perucetus colossus.

Alt animal considerat greu care a trăit pe Pământ este considerat Paradoxides, un gen de trilobit, o formă fosilizată de viață marină care a existat în perioada Cambriană, acum aproximativ 540 de milioane de ani. Trilobiții erau artropode primitive înrudite cu crustaceele moderne, cum ar fi crabi și creveți. Paradoxides a fost un trilobit de dimensiuni impresionante, cu specii care puteau ajunge la dimensiuni de peste 60 de centimetri în lungime.

Aici sunt câteva detalii despre Paradoxides:

  1. Dimensiuni mari: Paradoxides se remarcă prin dimensiunile sale mari în comparație cu alți trilobiți. Aceasta îl face unul dintre cele mai mari animale care au trăit în acea perioadă timpurie a evoluției.
  2. Fosile bine conservate: Datorită carapacei lor tari și a condițiilor favorabile de fosilizare, Paradoxides a lăsat fosile bine conservate care oferă informații importante despre anatomia și evoluția sa.
  3. Morfologie distinctă: Paradoxides avea o formă distinctă a corpului, caracterizată de o carapace segmentată și un cap proeminent. Corpul său era alcătuit dintr-o serie de segmente, iar partea cefalică era mai mare și mai lată decât restul corpului.
  4. Habitat marin: Acest trilobit a trăit în mediul marin, în apele care au existat în Cambrian timpuriu. Era un organism bentonic, ceea ce înseamnă că trăia în apropierea fundului oceanic.
  5. Rol ecologic: Se crede că Paradoxides ar fi avut un rol în lanțul trofic marin, hrănindu-se cu organisme mici, precum alge și animale planctonice. De asemenea, poate că a servit ca pradă pentru alte creaturi marine mai mari.
  6. Importanța în paleontologie: Paradoxides și alte trilobiți fosilizați oferă o privire importantă în trecutul vieții pe Pământ și în evoluția formelor de viață. Studiul acestor fosile ajută paleontologii să înțeleagă mai bine biodiversitatea și schimbările climatice din trecut.

În concluzie, Paradoxides este un exemplu notabil al creaturilor care au trăit în perioada Cambriană timpurie și a reprezentat unul dintre cele mai mari și grele animale din acea epocă. Fosilele sale joacă un rol esențial în înțelegerea evoluției vieții marine timpurii.

 

Cel mai vechi dinozaur din Africa

Dinozaur Mbiresaurus raathi
sursa foto: sci.news

O echipă de cercetători din Zimbabwe, Zambia şi Statele Unite au descoperit cel mai vechi dinozaur din Africa.  Numit Mbiresaurus raathi, dinozaurul măsura doar un metru înălţime, cu o coadă lungă şi avea până la 30 de kilograme.

Dinozaurul, ce aparţine speciei sauropodomorpha, alerga pe două picioare, avea un cap destul de mic si era probabil omnivor hranindu-se cu plante, animale mici şi insecte.

Dinozaurul poartă numele districtului Mbire, din nord-estul Zimbabwe, unde a fost găsit scheletul, şi pe cel al paleontologului Michael Raath, care a semnalat prima dată fosile în această regiune.

Schelet Mbiresaurus raathi
sursa foto: rfi.fr

Cea mai mare pisică de mare de apă dulce din lume

Cea mai mare pisică de mare de apă dulce din lumeCea mai mare pisică de mare de apă dulce din lume a fost prinsa de satenii cambodgieni de pe râul Mekong. Ea are aproximativ 4 metri, cântăreşte aproximativ 300 de kilograme si este o specie de stingray, cel mai mare peşte de apă dulce din lume cunoscut vreodată.

Vezi video:

Numele dat de cercetatori este  Boramy – care înseamnă „lună plină” în limba khmeră – din cauza formei ei rotunde.

DESCOPERIRE: specie noua de mamifer primitiv la Hateg

specie noua de mamifer primitiv la Hateg
foto: ubbcluj.ro (Imagine cu rocile cretacic terminale de la Nălaț-Vad; b. Craniul parțial de Kogaionon radulescui sp. nov. în vedere ventrală.)
O echipă mixtă româno-belgiană de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Muzeul Județean Mureș (Vlad Codrea, Alexandru Solomon), alături de Institutul Regal de Științele naturii din Bruxelles, Belgia (Thierry Smith, Ghéreint Devillet) a descris o specie nouă de mamifer primitiv de la finalul Mezozoicului, pornind de la o descoperire mai veche realizată de prof. dr. Vlad Codrea.

Descoperirea a fost publicată în revista Journal of Mammalian Evolution, iar specia are la bază un fragment de craniu asociat cu un premolar inferior și un fragment de mandibulă al altui individ. Fragmentul de craniu cu dinți asociați și cel de mandibulă au fost descoperite la Nălaț-Vad, județul Hunedoara, în roci având vârste estimate în jur de 70 milioane de ani care dovedesc posibila existență a unui domeniu insular, așa-numita „Insulă Hațeg”.

Kogaionon radulescui este o specie de mamifer multituberculat din grupul kogaionidelor dedicată regretatului paleontolog bucureștean Constantin Rădulescu, fost director al Institutului de Speologie „Emil Racoviță”. Astfel de mamifere, dar din specii diferite, au mai fost descrise din Hațeg și din alte teritorii românești, precum sud-vestul Bazinului Transilvaniei sau Poiana Ruscă. Analizele caracterelor morfologice ale acestor viețuitoare au permis paleontologilor să demonstreze că taxonul semnalat în 2018 drept Litovoi tholocephalos de la Pui, Bazinul Hațeg, nu este altceva decât un sinonim a ceea ce fusese anterior descris cu ani în urmă, din aceeași localitate drept Barbatodon transylvanicus. Cum genul Litovoi (caracterizat de autorii studiului din 2018 drept un animal „cu creier mic”) fusese dedicat voievodului care stăpânise în Evul Mediu ținuturile Olteniei de Nord și Hațegului, prin noua contribuție recent publicată, asistăm la a doua sa „moarte”, cea dintre numirile zoologice.

Noua descoperire demonstrează pe de o parte diversitatea vechilor faune hațegane, iar pe de alta aduce claritate în sistematica mamiferelor ce ne-au precedat cu milioane de ani în urmă, servind de asemeni la înțelegerea vechilor medii de viață precum și a faunelor care le-au populat. De asemenea, acest nou taxon completează seria de descoperiri realizate recent de către echipa de cercetare condusă de prof. Vlad Codrea.

Sursa: UBBCluj.ro