Category Archives: Astre

Astre, Istorie, Tehnologie

NASA: Artemis 1 a decolat spre Luna

Racheta Artemis 1 pleaca spre LUNADupă două încercări eşuate în această vară, NASA a reusit sa lanseze noua sa mega-rachetă către Lună pentru misiunea Artemis 1.

Racheta se deplasează cu mai mult de 5.000 de mile pe oră. Scopul principal al noii misiuni este să verifice dacă capsula Orion, aflată în vârful rachetei, este sigură pentru a transporta un echipaj în viitor.

În total, nava trebuie să parcurgă 2,1 milioane de kilometri până la aterizarea sa în Oceanul Pacific.

Numele Artemis a fost ales după o figură feminină, sora geamănă a zeului grec Apollo – ca răspuns la programul Apollo care a trimis pe suprafaţa lunară doar bărbaţi, între 1969 şi 1972.

După această primă misiune, Aremis 2 va transporta în 2024 astronauţi până pe Lună, fără a ateriza acolo. Această onoare îi va reveni misiunii cu echipaj Artemis 3, în 2025, cel mai devreme. NASA plănuieşte să lanseze o misiune pe an.

Scopul: să stabilească o prezenţă umană de durată pe Lună, precum şi construirea unei staţii spaţiale pe orbită în jurul ei (Gateway) şi a unei baze la suprafaţă.

Astre

O navetă spaţială a NASA s-a izbit în mod intenţionat de un asteroid

Luni 26 septembrie 2022,  la ora 7.14 p.m. ET( Eastern Time, marţi la ora 2.14, ora României), o navetă spaţială a NASA s-a izbit în mod intenţionat de un asteroid, în primul test de apărare planetară făcut vreodată. Misiunea DART, sau Dublul Test de Redirecţionare a Asteroizilor, a fost lansată în urmă cu zece luni.

La momentul impactului, Didymos şi Dimorphos erau relativ aproape de Pământ – la circa 11 milioane de kilometri. Echipa estimează că naveta spaţială a lovit asteroidul la circa 17 metri distanţă de centrul rocii spaţiale.

Scopul navetei spaţial, pe lângă impact, a fost de a afecta mişcarea unui asteroid în spaţiu, dar membrii echipei DART afirmă că va dura circa două luni pentru ca oamenii de ştiinţă să stabilească dacă orbita asteroidului s-a schimbat.

Dimorphos este un asteroid mic care orbitează în jurul asteroidului Didymos, aflat aproape de Pământ. Sistemul de asteroizi nu reprezintă o ameninţare pentru Pământ, au spus oficialii NASA, făcându-l astfel o ţintă perfectă pentru a testa un impact kinetic, care ar putea fi necesar dacă vreodată un asteroid va fi pe cale să lovească Pământul.

Asteroidul Dimorphossi MIsiune NASA DART
foto: bbc.co.uk
Astre, Istorie, Tehnologie

Prima imagine științifică obținută de telescopul spațial James Webb

​

Imaginea reprezintă un grup de galaxii denumit SMACS 0723
Sursa Foto: NASA

NASA a prezentat luni 12 iulie 2022, în cadrul unui briefing cu președintele SUA, Joe Biden, prima imagine științifică obținută de telescopul James Webb care se află la 1,6 milioane km de Terra. Imaginea reprezintă un grup de galaxii denumit SMACS 0723 care se află la câteva miliarde de ani lumină de noi.

SMACS 0723 este un grup masiv de galaxii (cluster of galaxies) care, prin distorsiunea luminii obiectelor din spatele lor permite obținerea unor imagini ale galaxiilor și mai îndepărtate. Fenomenul se numește gravitational lensing (lentilă gravitațională).

Despre telescopul James Webb

 

Astre, Istorie, Tehnologie

Telescopul James Webb a fost lansat

Telescop James WebbTelescopul James Webb a fost lansat cu succes sambata, 25 decembrie 2021, la bordul unei rachete Ariane 5. James Webb trebuie să ajungă acum la 1,5 milioane km de Terra. Telescopul cântărește 6,5 tone, față de Hubble care cântărește peste 11 tone.

La 27 de minute de la lansare s-a detașat total de racheta Ariane 5, la 1.400 km altitudine, iar șase minute mai târziu s-au desfăcut panourile solare.

La o zi după lansare urmează să fie depliate și antenele de comunicații, iar la două zile telescopul va ajunge pe orbita Lunară, la aproape 400.000 km de Terra. Din ziua 2 până în ziua 13 o serie de instrumente vor fi depliate, iar atunci telescopul se va găsi la un milion de km de Terra.

James Webb Space Telescope (JWST) a fost construit și pentru a ne arăta și cum s-au ”aprins” acum peste 13,4 miliarde de ani primele ”lumini”, într-un Univers super-întunecat.

Centrul de Zbor Spațial Goddard de la NASA ne ofera toate informațiile legate de telescopul James Webb în timp real prin intermediul unui site oficial al proiectului.

 

VIDEO lansare Telescop spatial James Webb:

Astre, Tari

Solstiţiul de iarnă

Solstitiul de Iarna in RomaniaSolstiţiul de iarnă este ziua când Soarele se va afla, la prânz, la cea mai mică înălţime deasupra orizontului. Este momentul când începe iarna astronomică. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

In Romania, solstiţiul de iarnă, când durata nopţii atinge maximul, are loc pe 21 decembrie, la ora 17:59, potrivit Observatorului Astronomic „Vasile Urseanu”.

Cele mai scurte zile din an sunt 22, 23 şi 24 decembrie.

Asa cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximaţie) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”, a cărui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont.

În consecinţă, la această dată, durata zilei este cea mai scăzută din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti).

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Momentul solstiţiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Sursa: Astro-urseanu.ro