Arta, Istorie

Lista câştigătorilor la Globurile de Aur 2024

Golden Globe Awards“Oppenheimer” a fost desemnat cel mai bun film la Globurile de Aur 2024, decernate, duminică, 7 decembrie, la Los Angeles. Christopher Nolan a fost recunoscut cel mai bun regizor pentru această producţie a Universal Pictures, Cillian Murphy şi Robert Downey Jr., au primit trofeele pentru rolurile de interpretare în lungmetraj. Alţi premiaţi ai serii: Paul Giamatti, Billie Eilish O’Connell şi Finneas O’Connell, Jeremy Allen White, Da’Vine Joy Randolph, Ayo Edebiri, Kieran Cullkin, Ali Wong, Steven Yeun, Matthew Macfadyen şi Ricky Gervais. Serialul HBO “Succession” a cucerit patru premii iar “Poor Things”, o reimaginare feministă a poveştii lui Frankenstein, a fost ales la categoria cel mai bun film musical sau comedie.

Lista câştigătorilor Globurile de Aur 2024

FILM
Cel mai bun film – dramă: “Oppenheimer” (Universal Pictures)
Cel mai bun film – comedie/ musical: “Poor Things” (Searchlight Pictures)
Cea mai bună actriţă într-un film – dramă: Lily Gladstone – “Killers of the Flower Moon”
Cel mai bun actor într-un film – dramă: Cillian Murphy – “Oppenheimer”
Cea mai bună actriţă într-un film – comedie/ musical: Emma Stone – “Poor Things”
Cel mai bun actor într-un film – comedie/ musical: Paul Giamatti – “The Holdovers”
Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un film: Da’Vine Joy Randolph – “The Holdovers”
Cel mai bun actor în rol secundar într-un film: Robert Downey Jr. – “Oppenheimer”
Cel mai bun regizor: Christopher Nolan – “Oppenheimer”
Cel mai bun scenariu: “Anatomy of a Fall” – Justine Triet, Arthur Harari
Cel mai bun film de animaţie: “The Boy and the Heron” (GKids)
Cel mai bun film în limbă străină: “Anatomy of a Fall” (Neon) Franţa
Cea mai bună coloană sonoră: Ludwig Göransson – “Oppenheimer”
Cel mai bun cântec original: “Barbie” – “What Was I Made For?” by Billie Eilish and Finneas

Cel mai bun program de stand-up – Ricky Gervais – “Ricky Gervais: Armageddon”

Realizări cinematografice şi de Box office – “Barbie” (Warner Bros.)

TELEVIZIUNE

Cel mai bun serial – dramă: “Succession” (HBO)
Cel mai bun serial – comedie/ musical: “The Bear” (FX)
Cea mai bună miniserie/ film de televiziune: “Beef”
Cea mai bună actriţă într-o miniserie/ serial de televiziune: Ali Wong – “Beef”
Cel mai bun actor într-o miniserie/ serial de televiziune: Jeremy Allen White – “The Bear”
Cea mai bună actriţă într-un serial TV – dramă: Sarah Snook – “Succession”
Cel mai bun actor într-un serial TV – dramă: Kieran Culkin – “Succession”
Cea mai bună actriţă într-un serial TV musical – comedie: Ayo Edebiri – “The Bear”
Cel mai bun actor într-un serial musical – comedie: Jeremy Allen White – “The Bear”
Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un serial, miniserie sau film de televiziune: Elizabeth Debicki – “The Crown”
Cel mai bun actor secundar într-un serial, miniserie sau film de televiziune: Matthew Macfadyen – “Succession”

Business, Istorie

Lista zile libere legale din 2024

Jocuri de vacantaGuvernul pregătește, conform legii, lista zilelor libere pentru anul 2024. Această decizie trebuie să fie adoptată până pe data de 15 ianuarie a fiecărui an, dar deja s-a și stabilit care vor fi liberele legale.

Lista zile libere legale din 2024:

1 ianuarie – Anul Nou

2 ianuarie – Anul Nou

6 ianuarie – Boboteaza

7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române

1 mai – Ziua Muncii

3 mai – Vinerea Mare a Paștelui

5 mai – prima zi de Paște ortodox 2024

6 mai – a doua zi de Paște ortodox 2024

1 iunie – Ziua Copilului

23 iunie – Rusalii

24 iunie – a doua zi de Rusalii

15 august – Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie – Sfântul Andrei

1 decembrie – Ziua Națională a României

25 decembrie – prima zi de Crăciun

26 decembrie – a doua zi de Crăciun

Zilele de 16 august și 27 decembrie 2024 vor fi declarate de Guvern drept zile libere nelucrătoare pentru personalul instituțiilor și autorităților publice, având în vedere că aceste zile cad în câte o zi de vineri și urmează unor sărbători legale, Adormirea Maicii Domnului (15 august) și a doua zi a Crăciunului (26 decembrie).

Business, Istorie

Premiul Nobel pentru Economie 2023

Claudia Goldin - Premiul Nobel pentru Ecocomie 2023Claudia Goldin, profesor de economie la Universitatea Harvard, a fost laureata Premiului Nobel pentru Economie în anul 2023. Anunțul a fost făcut luni, 9 octombrie, de către Comitetul Nobel al Institutului Karolinska din Stockholm. Premiul i-a fost acordat pentru progresele semnificative pe care le-a realizat în înțelegerea rezultatelor participării femeilor pe piața muncii, o temă deosebit de importantă în contextul actual al societății globale.

Contribuțiile lui Claudia Goldin la domeniul economiei au reprezentat un pilon esențial în dezvoltarea cunoașterii în ceea ce privește impactul femeilor asupra economiei și societății în ansamblu.

Unul dintre cele mai notabile concepte dezvoltate de Claudia Goldin este conceptul de “inegalitate a salariilor în funcție de gen”. Ea a demonstrat cum inegalitatea salarială dintre bărbați și femei este în mare parte rezultatul diferențelor în alegerile de carieră, în special în ceea ce privește orarul de lucru și flexibilitatea locurilor de muncă. Studiile ei au arătat că aceste diferențe pot fi reduse prin politici care încurajează flexibilitatea la locul de muncă și oferă sprijin pentru îngrijirea copiilor.

De asemenea, lucrările lui Goldin au analizat impactul educației asupra participării femeilor pe piața muncii, arătând că investițiile în educația femeilor au efecte semnificative asupra egalității de gen și creșterii economice. Ea a argumentat că promovarea accesului femeilor la educație de înaltă calitate este esențială pentru reducerea inegalității și pentru stimularea dezvoltării economice durabile.

Un alt aspect important al cercetărilor lui Goldin se referă la “lacătele de aur”, adică obstacolele nevăzute care limitează avansarea femeilor în carierele lor. Ea a investigat modul în care sistemele de promovare și cultura organizațională pot crea barriere subtile pentru progresul femeilor și a propus soluții pentru eliminarea acestor obstacole.

Prin activitatea sa de cercetare și impactul pe care l-a avut în politici publice și în lumea academică, Claudia Goldin a contribuit semnificativ la promovarea egalității de gen și la dezvoltarea economică sustenabilă. Premiul Nobel pentru Economie 2023 recunoaște valoarea inestimabilă a muncii sale și încurajează continuarea eforturilor de combatere a inegalității de gen pe piața muncii.

Istorie, Tehnologie

Premiul Nobel pentru Chimie 2023

Premiul Nobel pentru Chimie 2023 lui Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. EkimovPremiul Nobel pentru Chimie 2023 a fost acordat cu onoruri lui Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus și Alexei I. Ekimov pentru descoperirea și dezvoltarea punctelor cuantice, particule atât de mici încât dimensiunea lor le determină proprietățile. Aceste contribuții revoluționare au avut un impact semnificativ în lumea științei și tehnologiei, cu aplicații extinse în domenii precum optoelectronica, medicina și energiile regenerabile.

Toți cei care studiază chimia învață că proprietățile unui element sunt guvernate în principal de numărul de electroni pe care îi are. Cu toate acestea, atunci când materia este redusă la dimensiuni nanometrice, apar fenomene cuantice care devin dominante, influențând semnificativ comportamentul materiei. Acest lucru este extrem de relevant în dezvoltarea materialelor cu proprietăți specifice pentru aplicații tehnologice avansate.

Punctele cuantice sunt, în esență, nanocristale semiconductoare extrem de mici, de obicei având dimensiuni mai mici de 10 nanometri. Acestea își datorează numele fenomenului cuantic care le guvernează, iar mărimea lor mică le conferă proprietăți optice și electronice unice. De exemplu, mărimea punctelor cuantice determină lungimea de undă a luminii pe care o emit, ceea ce le face extrem de utile în dezvoltarea ecranelor cu diode organice (OLED) și în lumina emitată de televizoarele și lămpile cu LED-uri.

În plus, punctele cuantice au găsit aplicații în medicină, ghidând chirurgii în timpul intervențiilor chirurgicale de îndepărtare a țesuturilor tumorale. Prin etichetarea punctelor cuantice cu molecule specifice, acestea pot fi folosite pentru a identifica și ghida țintele în interiorul corpului uman, îmbunătățind precizia și eficiența procedurilor medicale.

Premiul Nobel acordat în 2023 recunoaște, astfel, contribuțiile semnificative ale lui Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus și Alexei I. Ekimov în dezvoltarea și înțelegerea acestor materiale nanostructurate, deschizând noi orizonturi pentru inovație și progres în domeniul științelor chimice și al tehnologiei.

Moungi G. Bawendi: Pionier în nanocristalele semiconductoare

Moungi G. Bawendi, profesor la MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts), a fost recunoscut pentru pionieratul său în domeniul nanocristalelor semiconductoare. Echipa sa a dezvoltat metode inovatoare pentru sinteza și manipularea acestor nanocristale, cunoscute și sub numele de puncte cuantice. Ele au proprietăți unice, cum ar fi fluorescența tunabilă în funcție de mărimea lor și au fost utilizate în imagistica biologică de înaltă rezoluție și în cercetarea medicală.

Louis E. Brus: Contribuții semnificative la nanotehnologia semiconductorilor

Louis E. Brus, profesor la Universitatea Columbia, a fost recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la dezvoltarea nanotehnologiei semiconductorilor. El este cunoscut pentru descoperirea nanotuburilor de carbon și a nanocristalelor de sulfid de cadmiu (CdS). Lucrările sale au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării nanomaterialelor cu aplicații în domenii variate, de la electronica cuantică până la medicină.

Alexei I. Ekimov: Studii de pionierat asupra semiconductoarelor cuantice

Alexei I. Ekimov, cercetător la Institutul de Fizică al Academiei Ruse de Științe, a fost recunoscut pentru studiile sale pionierat asupra semiconductoarelor cuantice și a nanostructurilor semiconductorilor. Lucrările sale au deschis calea pentru dezvoltarea semiconductorilor cuantici și a materialelor semiconductoare la scară nanometrică. Aceste materiale au găsit aplicații în producția de laseri cuantici, detectoare și multe alte dispozitive optoelectrice.

Istorie, Tehnologie

Premiul Nobel pentru Fizică 2023

Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L'Huillier au castigat Premiul Nobel pentru Fizica 2023La 3 octombrie 2023, Comitetul Nobel pentru Fizică a anunțat câștigătorii prestigiosului Premiu Nobel pentru Fizică, care au fost recunoscuți pentru contribuțiile lor semnificative la dezvoltarea metodelor experimentale pentru generarea de impulsuri de lumină de attosecunde utilizate în studiul dinamicii electronilor în materie. Cei trei laureați distinși în acest an sunt Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier, personalități de marcă în lumea cercetării în fizică și domenii conexe.

Impulsurile de lumină de attosecunde reprezintă o realizare tehnologică deosebită, care a deschis uși spre o înțelegere mai profundă a mișcării electronilor în materie la nivel atomic și subatomic. Cercetările lor au reprezentat un pas semnificativ înainte pentru înțelegerea proceselor fundamentale care guvernează comportamentul particulelor subatomice.

Pierre Agostini, născut în Franța, a fost recunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile în dezvoltarea tehnicilor pentru generarea impulsurilor de lumină ultrarapide, care au permis cercetătorilor să observe evenimente la nivel atomo-molecular în timp real. Munca sa în domeniu a avut un impact semnificativ asupra cercetării în spectroscopie și controlul fenomenelor cuanticelor la nivel microscopic.

Ferenc Krausz, un fizician german, a adus contribuții esențiale în dezvoltarea tehnicilor de generare și măsurare a attosecundelor. Prin dezvoltarea laserelor de înaltă intensitate și a metodelor avansate de măsurare a timpului, el a ajutat la realizarea experimentelor care au elucidat mișcarea electronilor în materie la niveluri de detaliu fără precedent.

Anne L’Huillier, o cercetătoare suedeză de origine franceză, a adus contribuții semnificative în dezvoltarea tehnicilor de generare a attosecundelor, cu accent pe aplicațiile în domeniul interacțiilor cu laserul. Cercetările sale au permis cercetătorilor să observe și să controleze fenomene cuantice într-un mod mai detaliat, deschizând noi perspective în studiul materiei la nivelul subatomic.

Premiul Nobel pentru Fizică 2023 acordat lui Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier este o recunoaștere binemeritată a contribuțiilor lor excepționale la dezvoltarea științei în domeniul fizicii atomice și subatomice. Impulsurile de lumină de attosecunde pe care le-au creat au deschis noi orizonturi în înțelegerea și controlul materiei la nivelul celor mai mici structuri posibile, reprezentând un pas semnificativ înainte pentru cunoașterea umanității în domeniul fizicii. Ei sunt exemple strălucite ale excelenței în cercetare și inovație, inspirând generații de cercetători să continue să exploreze misterul universului nostru la niveluri atomice și subatomice.