Category Archives: Animale

Fructele şi Fauna pe timbrele poştale româneşti

veveritaSpre bucuria colecționarilor de timbre, Romfilatelia abordează o tematică preferată de aceştia şi introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Fructele şi Fauna”.

Cele 4 perechi de elemente selectate pentru tema emisiunii ilustrează armonios legătura dintre fructele şi animalele sălbatice.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei ilustrează o imagine îndrăgită de copii, părinţi şi bunici deopotrivă: veveriţa şi alunele.

Deşi animale singuratice, veveriţele, cunoscute în peste 300 de specii în întreaga lume, sunt întâlnite în cele mai diverse habitate, de la oraşele aglomerate şi grădinile oamenilor, la păduri şi câmpii. Este frecvent cunoscut un obicei al veveriţelor, acela de a face provizii, ascunzând vara, în locuri bine alese, ghindele, nucile, şi alunele ce vor constitui hrana pentru anotimpul rece.

Alunele au fost folosite încă din vechime atât ca alimente, cât şi ca leacuri, în timp ce alunul era considerat simbolul abundenţei şi al familiei, al păcii şi al bunăstării în lumea antică a romanilor şi grecilor.

Mistreţul şi ghindele sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei.

Cunoscut şi sub numele de „Glican” (Transilvania), mistreţul se numără printre vieţuitoarele de temut din pădurile Carpaţilor, fiind un animal omnivor ce preferă hrana preponderent vegetală. Pădurile de foioase sunt preferate de mistreţ pentru că acestea îi oferă hrana de bază, ghindele şi jirul.

Ghindele, fructele stejarului, sunt consumate de o serie de animale, unele soiuri fiind comercializate şi consumate de către oameni în America Latină şi Maroc. Ele sunt de culoare verde – maronie, au gustul amar sau dulce şi sunt bogate în amidon. Ghindele contribue deasemenea la îmbunătăţirea solului, prin descompunerea lor participând la formarea humusului.

Pe timbrul cu valoare nominală de 8,10 lei sunt reprezentate, într-o imagine asociată, ursul şi fructele de pădure.

Ursul brun este considerat un animal prin excelenţă al plaiurilor româneşti, fiind o prezenţă constantă în folclorul şi mitologia ţării. În prezent, în România se găsesc în jur de 6.000 de exemplare. Ca hrană, preferă fructele de pădure, ghindele, mierea, dar şi animalele mici (furnici şi larve, râme), peştele, păsările sau şoarecii, atacând uneori şi animale domestice.

În fiecare an, munţii României se transformă în raiul rodurilor parfumate ce devin hrană atât pentru animale, cât şi pentru oamenii îndrăgostiţi de zmeură, mure, afine negre şi roşii, coacăze, măceşe şi cătină.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este ilustrat un graur alături de un ciorchine de struguri.

Pasăre migratoare, considerată prezenţă frecventă în România unde vine primăvara şi pleacă toamna, graurul preferă deopotrivă câmpia şi pădurile, fiind atât prietenul cât şi inamicul agricultorilor. Deşi mare consumator de fructe, putând periclita rodul livezilor şi al podgoriilor, hrana sa preferată o constitue insectele, având astfel un rol important în reglarea înmulţirii insectelor dăunătoare.

“W.A. Mozart a deţinut timp de trei ani un graur şi a reprodus notele cântecului său în Concertul pentru Pian nr. 17.”

Viţa de vie este atestată pe teritoriul României încă din Antichitate, cultivarea viei demonstrând în fiecare an calitatea superioară a terenurilor. Strugurii se află în topul fructelor cultivate în ţara noastră, vinurile autohtone fiind apreciate în întreaga lume şi medaliate la competiţii şi expoziţii internaţionale.

Vegetaţia şi fauna consacră locul României în ansamblul patrimonial universal al naturii, nu doar prin banca de gene a miilor de specii de plante şi animale pe care le adăposteşte, ci şi prin tradiţiile, credinţele şi obiceiurile născute din relaţia oamenilor cu natura şi transmise de-a lungul secolelor generaţiilor viitoare.

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 300 exemplare şi este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi plicul „prima zi” a emisiunii având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 300.

Emisiunea este machetată în coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, minicoală numerotată de 5 timbre

(4 timbre dantelate + 1 timbru nedantelat), bloc de 4 timbre (în album filatelic), 600 plicuri echipate cu timbrele emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila „prima zi” şi un set de 4 cărţi maxime.

Începând cu ziua de vineri, 5 septembrie 2014, emisiunea de mărci poştale Fructele şi Fauna va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Care este cel mai rar sarpe din Romania

boa de nisip
boa de nisip; foto digi24.ro
Cel mai rar şarpe din România este boa de nisip potrivit unui anunt al Societatii Ornitologice Române (SOR).

Sarpele a reapărut în Lunca Dunării el fiind vazut in viaţă ultima data in 1937.

“După 80 de ani, a fost redescoperit cel mai rar şarpe din România – boa de nisip (Eryx jaculus). Această specie ajunsese să fie considerată un adevărat «Sfânt Graal» al herpetologilor, o specie pe care toţi o credeau dispărută din fauna României şi care acum a fost regasită. Din 1937 nu a mai fost văzut boa de nisip în viaţă”, potrivit unui comunicat al SOR.

Boa de nisip (Eryx jaculus) nu este un şarpe veninos, ci unul constrictor. Este cu preponderenţă un animal nocturn, având pupila verticală. Se hrăneşte îndeosebi cu rozătoare, pe care le vânează în galeriile construite subteran. Poate fi găsit, extrem de rar, în zone aride.

Local, boa de nisip este numit şi şarpe cu doua capete, pentru ca este extrem de bine adaptat: coada animalului seamănă foarte bine cu capul, un sistem de apărare extrem de eficient împotriva prădătorilor care apucă reptilele de cap.

Concurentii fratilor Montgolfier

Thomidae
credit photo: commons. wikimedia.org
In 1873, cand toata lumea sarbatorea uimitoarea performanta a fratilor Montgolfier de a se inalta intr-un balon umplut cu aer cald, aducand o confirmare a legilor plutirii in oceanul aerian, nimeni nu gandea, poate, ca o performanta similara, de proportii mult mai reduse insa, realizau cu ani in urma, niste paienjenasi nebagati in seama.

Nimanui nu-i trecea prin minte o legatura intre impresionantele aerostate care vor deschide era zborurilor cu aparate mai usoare decat aerul si firisoarele argintii care plutesc in aer in dupa amiezile senine de toamna. Acestor destramaturi ca de borangic, poporul a gasit numirea gingasa de funigei si-a tesut in jurul lor minunate legende.

Firisoarele argintii sunt originalele aparate de navigatie aeriana ale unor paienjenasi cat o gamalie de ac din familiile Thomidae si Lycosae.

Noaptea dorm pe sub frunze, dis de dimineata, incep sa furnice imprejurimile, deodata se opresc isi intind si-si intepenesc bine picioarele, apoi isi lasa capul in jos, isi inalta abdomenul spre cer si din tubuletele pantecelui incep sa izvorasca fisiroarele care-n cateva clipe ating 1 m lungime.

Cand considera c-a facut suficiente firisoare, pleaca, piciorusele se ating si spre cer se indreapta sute de “aparate” (firisoarele) care se inalta prin forta ascensionala a maselor de aer cald. De ce nu se ciocnesc intre ele firisoarele? Pentru ca prin frecarea din tuburile filiere, toate se incarca cu acelasi fel de electricitate – cu electricitate negativa.

Pe masura ce aerul se raceste, firisoarele cad pe pamant, fie prin arbori, fie pe hainele noastre.

Marele naturalist Darwin spunea ca i-a surprins coborand pe vasul unde se gasea, la 96 km de tarm, ceea ce denota ca micii calatori aerieni sunt foarte curajosi.

Lunga lor calatorie nu este un simplu voiaj de placere – ea ajuta sa imprastie cat mai departe neamul, prin locuri unde hrana se gaseste mai usor.

Albinele pot fi detectoare de mine

Albinele
Albinele; foto: gradinapovestilor.ro
Cercetatorii au gasit o modalitate ingenioasa de a detecta minele explozive de pe campurile de lupta a peste 70 de tari. Acestia au creat niste placute de marimea unui bob de grau pe care le-au atasat de corpurile unor albine.

Micile placi radio sunt garavate cu o serie numerica menita sa tina urma albinelor care au apetit pentru nectar, in acest caz pentru TNT, sau oricare alta substanta ce contine compusi chimici de metamfenamina. Asfel cuiburile de albine sunt plasate in zone in care se presupune ca au fost plasati astfel de explozibili.

Albinele vor detecta minele explozibile dar nu vor avea puterea sa le detoneze.

Acesta este doar unul dintre multele motive pentru care albinele sunt folositoare umanitatii. Fara albine nu ar exista flori sau recolte. Cu toate ca exista o multime de pasari si insecte care polenizeaza plantele, albinele fac aproape toata treaba.

Cea mai mare pasăre marină din istorie

Pelagornis Sandersi
Pelagornis Sandersi; foto www.ibtimes.co.uk
Oasele fosilizate din aripa unei păsări, Pelagornis Sandersi, cu o anvergură de peste 6,4 metri, descoperite în statul american Carolina de Sud, aparţin celei mai mari păsări marine din istoria planetei noastre, potrivit unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Cu un cioc lung şi dinţi ascuţi pe marginea acestuia, pasărea era capabilă să străbată în zbor întinderi mari de apă în căutarea prăzii, în urmă cu 25 de milioane – 28 de milioane de ani.

Pelagornis Sandersi a trăit după dispariţia dinozaurilor, însă înainte de sosirea primilor oameni în America de Nord.