Unul dintre cie mai cunoscuti oameni de munte din Bucegii anilor 1880-1930 este fara indoiala Niculae Butmaloi , si aceasta datorita calitatilor sale deosebite : prietenos , blind , clarvazator deschizatorul unor poteci turistice pe care le marcase din proprie initiativa ; apoi , meteorolog popular , gazda renumita , vinator destoinic , povestitor ca nimeni altul si calauza neintrecuta.
Publicistul N Bogdan l-a cunoscut personal pe Nicolae Butmaloi in anul 1925 . Pentru N.Bogdan , acesta este : prietenul Nicolae Butmaloi , cel mai vestit vinator si cunoscator al tuturor stincilor , colturilor , coltisoarelor de prin toate inaltimile si vaile invecinate care mergea mai intai inainte spre a observa pe unde se poate trece mai usor si apoi urmeaza drumul , pentru ca sa incheie cu generoase cuvinte: ,,Multamim din toata inima si raminem recunoscatori lui Butmaloi , deoarece fara ajutorul lui nu am fi putut vedea niste portiuni asa de splendide si niste locuri pe care piciorul turistului nu le calcase inca’’. Din registrul cabanei Pestera nu pot fi trecute cu vederea notatiile din 19 august 1927 ale profesorului universitar Dan Radulescu de la Cluj : cu Nicolae Butmaloi am luat primele masuratori masuri pentru a insemna provizoriu brina mare o Costilei , de la Valea Prigonului la Galbinari pentru a sluji drumetilor surprinsi de ceata.
Hestor Urechia , neintrecut indragostit de frumusetea Bucegilor , il caracteriza astfel: “Citeva dintre cele mai grele si primejdioase excursii- Valea Alba , Blidul Ursilor , Briul Mare al Costilei , Briul din Valea Priponului la Valea Malinului si aceasta vale , le-am facut sub calauzirea lui Nicolae Butmaloi care rezuma in fiinta lui tipul desavirsit al alpinistului: picioare de otel , minte agera , singe rece, necunostinta oboselii.”
In anul 1927 Mos Butmaloi scoate o carticica intitulata Calauza mica – citeva sfaturi practice pentru domnii excursionisti.
Domnilor excursionisti,
Excursia de unul singur nu-i buna , ca multe i se pot intimpla unui om , fie el cit de sanatos ; ori capata vreo ameteala , ori rataceste drumul si nenorocirea-i gata!
Daca pin-acum , tot nu v-ati incredintat de nevoia de-a porni totdeauna in excursie cu bastonul in mina, apoi de aceasta data nimeni nu mai poate cinti:in munti , mai la tot pasul intilniti ciini, ciini zdraveni ciobanesti. Afara insa de ciini , mai sint si oameni ciinosi, ,de cei care-ti cauta pricina din senin si care , numai cind te vad cu bastonul in mina , incep a schimba gindurile pacatoase ce nutreau.
Domnilor excursionisti , cind intilniti vre-un drumet , sau vre-un cioban , cautati sa va dati in vorba cu el , ca-i bine sa ai prieteni si prin munti nu numai la oros –uneori sunt mai bunicei din munti .
Mai departe cind se intimpla sa sara ciinii la grupul dumneavoastra , nu dati in el cu bolovani , cautati numai sa va aparati nu fiti haini la lovitura , ca sa nu va atrageti ura ciobanilor, caci pot multe prin munti , nu sunt asa oricum ,cum cred cei de la oras.
E bine sa plecati de la inceput linistiti si potoliti sa nu aveti nevoie sa faceti foc , sa-l stingeti bine la plecare si sa- l acoperiti cu pamint.
Daca , pe neasteptate se schimba vremea , e mai bine sa faceti cale-intoarsa.
Pentru orice intimplare cel mai bine este sa luati o calauza .
Mai sunt unii care nu pornesc la drum fara bauturi spirtoase si aceasta este o mare greseala .
Daca vreti sa simtiti viata din plin , luati drumul muntilor ! Pe-aici toate tot mai frumoase-ti par si dragostea-i mai dulce ! Si sus de tot unde abia zaresti ,- ca parca te furnica sa te uiti ,- sus de tot v-asteapta mosul sfatos si v-a scris acestea , ca sa va vada venind tot mai voiosi si mai fara bataie de cap , ca atita bucurie i-a mai ramas acum: SOSIREA EXCURSIONISTILOR.
