O vacanta cu familia sau cu prietenii este mult mai interesanta daca o umpli cu distractie si voie buna. Jocurile sunt un element cheie al vacantelor. In continuare va propunem cateva jocuri de vacanta.
Jocuri de miscare
1. Intreceri de sarituri: Aceste concursuri se pot organiza in excursii pentru mentinerea conditiei fizice si a bunei dispozitii , atit de necesare la orice vrsta.
A.Cine sare cel mai departe?
a) sarituri de pe loc , de pe ambele picioare
b) sarituri de pe loc , de pe piciorul sting sau drept
c) sarituri de pe loc cu spatele , de pe ambele picioare
d) executarea a 10 sarituri succesive
e) executarea a 5 sarituri pe un picior
f) sarituri cu prajina
g) sarituri in adincime
B. Cine sare in adincime de la o inaktime mai mare?
C.Cine reuseste sa faca un semn cu creta pe tulpina unui copac la o inaltime cit mai mere?
2.Alergare spre cerc: Acest joc a avut ca sursa de inspiratie turnirurile cavaleresti din Evul Mediu.
Un cerculet cu diametrul de 3-4 cm este suspendat la o inaltime oarecare sau agatat cu o sfoara de creanga unui copac . Pentru a-si demonstra indeminarea `cavalerii alearga pe o distanta de 10 m cu o nuia scurta in mina , pe care o infig in cerculet .
La inceput se foloseste bratul drept apoi cel sting. La reluare , cerculetul poate fi ridicat la inaltimea umerilor , iar in final se coboara deasupra solului .
Jucatorul care totalizeaza cele mai multe incercari reusite primeste drept rasplata `blazonul` nobiliar (decupat din carton).In absenta cercului se poate confectiona unul dintr-o crenguta flxibila .
3.Rata pe stinca : Descrierea acestui joc se intilneste in cele mai vechi culegeri de jocuri germane , engleze si nord-americane . Se presupune ca el se afla la originea baschetului modern.
Fiecare jucator , dispune de o piatra de marimea unui degetel . Unul dintre ei , desemnat prin trager la sorti isi aseaza piatra pe un bolovan situat in apropierea unui zid.Pietricica reprezinta rata , iar bolovanul- stinca . Paznicul se afla la o distanta de citiva pasi de tinta , iar ceilalti la 5 m , in spatele unei linii de start de unde tintesc pe rind rata , incercind s-o doboare de pe stinca . Jucatorul care a ochit rata , fara s-o nimereasca , alearga pina la peretele dinapoia stincii. Paznicul il urmareste si incearca sa-i dea leapsa inainte ca acesta sa ajunga la tinta. In cazul in care rata a fost doborita de pe stinca , paznicul trebuie s-o reaseze si abia dupa aceea il poate urmarii pe jucatorul respectiv. Jucatorul care primeste leapsa schimba rolul cu paznicul.
4. Peste HAMBAR. De o parte si de alta a unui hambar sau grajd se traseaza un patrat cu latura egala cu lungimea zidului. Prin tragere la sorti se stabileste echipa care deschide jocul .Membrii ei arunca mingea pe deasupra hambarului , astfel incit sa aterizeze in terenul adversarilor , care n-au posibilitatea sa vada din ce directie vine decit in momentul cind ajunge deasupra hambarului .
Jucatorii trebuie sa o prinda si sa o expedieze in partea cealalta in patratul adversarilor . Daca mingea atinge pamintul , cei care au trimis-o cistiga un punct .Mingea care aterizeaza in afara terenului de joc nu se ia in considerare .
Jucatorul care a prins mingea sau a ridicat-o de pe sol are dreptul sa execute urmatoarea aruncare.Cistiga echipa care , dupa 20 minute de joc , totalizeaza cel mai mare numar de puncte.
5.Hotul in tabara. Se alege un loc vizibil din toate directiile , unde se infige un stegulet . In prealabil se distribuie in secret rolul hotului unuia dintre cei mai buni alergatori . Apoi , membrii colectivului sint anuntati de prezenta unui hot in tabara .La un moment dat , acesta smulge steguletul si alearga cu el spre liziera padurii.Daca nu este prins de jucatori , cistiga . Liziera padurii se afla la o distanta de 200 m de tabara . In primele clipe , atentia jucatorilor este indreptata asupra steguletului , in jurul caruia se invirtesc cu totii.
Mai tirziu , incordarea scade indeosebi daca jocul se practica concomitent cu o alta activitate. Hotul pindeste momentul cind steguletul este nesupravegheat.
Unii jucatori se apropie de stegulet simulind rolul hotului , insa numai acesta are dreptul sa-l smulga.
