Eclipsa lunara denumita “Superluna albastra sangerie” are loc miercuri, 31 ianuarie 2018.

Expresia “Luna albastra” desemneaza a doua Luna plina intr-o luna, un fenomen care apare destul de rar. Cand Luna trece in conul de umbra produs de Tera este denumita si “Luna sangerie”, deoarece astrul nu devine complet negru, o parte din lumina soarelui, reflectata de atmosfera terestra, atingand indirect suprafata lunara. Unele raze solare sunt de asemenea filtrate, ceea ce produce reflexe rosiatice sau asemanatoare cuprului pe Luna.

Ultimul eveniment de acest gen a avut loc in 1982 si a fost vizibil in Europa, in Africa si in vestul Asiei.

Pentru America de Nord, un eveniment similar a avut loc acum 152 de ani, in martie 1866, iar inainte in 31 mai 1341, potrivit documentelor epocii.

Imagini Video cu superluna albastra sangerie sunt transmise LIVE de catre NASA:

Echinocţiul de toamnă, momentul care marchează începutul toamnei astronomice, când noaptea este egală cu ziua, informează site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Actualizare:  Echinocţiul de toamnă 2021, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc pe 22 septembrie, la ora 22:21. Ziua va fi aproximativ egală cu noaptea de pe 26 septembrie. În emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică creşte.

Echinocţiul are loc de două ori pe an. Primul este când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, la 21 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică. Al doilea echinocţiu al anului este când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, la 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.

Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Din punct de vedere astral, pe 22 septembrie, în ziua echinocţiului de toamnă, Soarele păraseşte zodia Fecioarei şi intră în Balanţă.

La propunerea Institutului Astronomic al Academiei Romane, Uniunea Astronomica Internationala a hotarat ca numele a doi asteroizi sa poarte numele unor personalitati din Romania, anunta Agentia Spatiala Romana.

Noile nume de asteroizi sunt (10466) Marius-Ioan si (10707) Prunariu.

(10466) Marius-Ioan este un asteroid descoperit in 1981, pe 1 martie. Are un diametru de 2.6 km, semiaxa mare de 2.332 unitati astronomice (U.A.) [1] si o perioada de revolutie de 1301 zile. Asteroidul poate ajunge la o distanta minima de Pamant de 1.13 U.A.

Marius-Ioan Piso este presedintele Agentiei Spatiale Romane si membru al Consiliului Consultativ al Academiei Internationale de Astronautica IAA (din 2006), reprezentant national in Comitetul Stiintific NATO (din 2004) si membru al bordului Grupului Consultativ pe Tehnologii Spatiale din cadrul Organizatiei pentru Cercetare si Tehnologie din NATO (din 2005), reprezentant al Romaniei la Agentia Spatiala Europeana (din 1998), printre altele.

Asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit in acelasi an (in 1981), pe 24 octombrie. Cu un diametru de 6.0 km si semiaxa mare de 2.431 U.A., acest asteroid face o rotatie in jurul Soarelui in 1385 de zile. Asteroidul poate ajunge la o distanta minima de Pamant de 0.87 U.A.

Numele asteroidului este acum legat de primul si singurul cosmonaut roman care, la varsta de 28 de ani, a zburat la bordul Soyuz 40 pana la complexul orbital Salyut 6 intr-o misiune cosmica ce a durat aproximativ 8 zile. Dumitru-Dorin Prunariu este presedinte onorific al Agentiei Spatiale Romane si vicepresedinte al Comitetului de Relatii Internationale al Agentiei Spatiale Europene (ESA).

Mai multe detalii aici.

Cel mai important fenomen astronomic al anului 2017, vizibil in Romania, va fi o eclipsa partiala de Luna. Fenomenul va putea fi urmarit pe 7 august 2017, anunta Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Parvan” Barlad.

Alte fenomene astronomice ce pot fi vazute sau nu din Romania, in acest an, sunt:
– pe 12 ianuarie planeta Venus a fost la elongatie estica maxima (vizibil pe cerul de seara);
– eclipsa de Luna prin penumbra din 11 februarie (fenomen vizibil din Romania),
– eclipsa inelara de Soare din 26 februarie 2017 (fenomenul nu este vizibil din Romania),
– 20 martie – echinoctiul de primavara,
– 7 aprilie – planeta Jupiter la opozitie (vizibila toata noaptea),
– 15 iunie – planeta Saturn la opozitie – (vizibila toata noaptea),
– 21 iunie – solstitiul de vara,
– 12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 60 – 100),
– eclipsa totala de Soare din 21 august (fenomenul nu este vizibil din Romania),
– 22 septembrie – echinoctiul de toamna,
– 13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120),
– 21 decembrie – solstitiul de iarna.